Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Profesor universitar: Analfabetismul funcțional este cel mai mare pericol pentru democrație

Dragos Iliescu -  Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Amenințarea majoră pentru democrație este analfabetismul funcțional, atrage atenția Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. El subliniază că este important ca oamenii să aibă capacitatea de a lua decizii în contexte de sofisticare a problemelor, pentru că altfel ei riscă să ia hotărâri nefundamentate sau să lase pe alții să decidă în numele lor. 

„Analfabetismul funcțional este probabil cel mai mare pericol și o să încerc să explic de ce. Nu poți să ai o democrație funcțională și participativă fără oameni care pot să ia decizii în contexte de sofisticare a problemelor. Problemele cu care societatea actuală se confruntă sunt teribil de sofisticate. Dacă nu poți să le înțelegi și să porți discuția respectivă, vei lua decizii stupide sau alții vor lua deciziile în locul tău și tu va trebui doar să trăiești cu deciziile respective. 

Este o democrație participativă cea în care oamenii înțeleg care sunt lucrurile care se pun pe masă în discuție și pot să înțeleagă nu doar că un lucru este în discuție, ci și care sunt nuanțele din lucrul respectiv și să ia o decizie. Și pentru asta trebuie să înțelegi argumentele care sunt aduse pe bună dreptate de toate părțile, care sunt pro sau contra, au o anumită problemă. Argumentele prin natura lor sunt sofisticate, trebuie să înțelegi acele lucruri și trebuie să fii în stare să le diseci și să iei deciziile respective. Deci ține de decision-making, dar ține mai mult decât orice altceva de înțelegere. Civism fără alfabetizare eu cred că este imposibil să ai”, a spus profesorul Dragoș Iliescu, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Nu ar strica sa fie introdus un permis de vot la fel ca in cazul permisului auto. Daca nu esti apt intelectual, nu ai ce sa cauti la vot. Si asa, astfel de persoane cu inteligenta redusa sunt cele care propulseaza tot felul de specimene in politica.
    • Like 0
  • Deci, ce ne spune acest articol? Că cetățenii trebuie să fie suficient de instruiți pentru a participa la luarea deciziilor. Cum ar arăta milioane de creiere, dezbătând, analizând și participând la luarea deciziilor? Ar fi cam mare înghesuială... în plus, problemele cetății nu sunt doar teribil de sofisticate, sunt și foarte diverse: educație, sănătate, apărare armată, siguranță și ordine publică, justiție, economie, energie, finanțe publice, ca să numesc la repezeală doar câteva. Cine poate cuprinde toate domeniile pentru a-și da cu părerea în mod competent, pentru o așa-zisă participare la “decision-making”?
    Tocmai pentru că majoritatea cetățenilor nu pot să înțeleagă în profunzime toate domeniile, trebuie să acorde încredere unor reprezentanți politici. “Decision-making” nu este altceva decât activitatea politică. “Politica” este un termen care provine de la grecii antici, desemnând “arta aparținând cetății (orașului-stat)” sau “arta guvernării”. Iar reprezentanții investiți cu încrederea celor care i-au ales, trebuie să pună la treabă cei mai buni specialiști (tehnicieni) pentru rezolvarea problemelor cetății.
    Din perspectiva asta se pare că acum cetățeanul are o sarcină ceva mai simplă decât să fie tobă de carte în toate domeniile posibile: să știe cum să aleagă pe cel care îi va reprezenta cel mai bine interesele, care să rezolve problemele cetății. Alfabetizarea funcțională ar trebui să rezolve această problemă (aparent simplă).
    DAR câtă vreme de 34 de ani încoace, input-ul constă numai în povești electorale (ca să nu zic minciuni sfruntate) iar viața reală relevă cum totul se duce de râpă, cum ar schimba alfabetizarea funcțională a alegătorilor faptul că oferta politică este o varză totală? Un “garbage”, ca să fiu în ton cu “Decision-making”. Nu cumva chiar clasa politică – de la care se așteaptă marea cu sarea – este profund nefuncțională?
    • Like 0
  • As vrea sa fac o completare ,la cele sus scrise, Un fapt real ,care m-a marcat urat;;
    --Eram pe santier ,am lucrat multi ani . La un moment dat a aparut situatia ca trebuia sa se faca apa calda ptr muncitori ,care erau cazati loco ,in containere moderne , Era apa rece din retea , dqar nu era boiler , Le-am dat ideia cu ,o teava din polietilena ,cu diam de 23 mm si lung de 50ml ,facut spirala plata pe un suport din lemn in forma de cruce ,Multi oameni au facut asta ; la casele lor ,
    Responsabil de lucrari de constructii era un tanar inginer abs. de Facultate de constructii ,I-am pus intrebarea ,
    ---Oare cati litri de apa calda va fi ?
    S-a uitat lung la mine si sfidator,, I-am spus ca este un calcul simplu , Tot nu a stiut sa clacluleze volumul unui cilindru cu diam = 23 mm ,, si G =50ml Nu a stiut sa fac clacul simplu .,
    s_a tot sucit , se tot framanta si am vazut clar nivelul de educatie ,Absolvent de Facultate ,, Grav ,am spus in mintea mea .Nu cunostea nici marcile de beton ,,etc.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult