Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Profesor universitar: Analfabetismul funcțional este cel mai mare pericol pentru democrație

Dragos Iliescu -  Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Amenințarea majoră pentru democrație este analfabetismul funcțional, atrage atenția Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. El subliniază că este important ca oamenii să aibă capacitatea de a lua decizii în contexte de sofisticare a problemelor, pentru că altfel ei riscă să ia hotărâri nefundamentate sau să lase pe alții să decidă în numele lor. 

„Analfabetismul funcțional este probabil cel mai mare pericol și o să încerc să explic de ce. Nu poți să ai o democrație funcțională și participativă fără oameni care pot să ia decizii în contexte de sofisticare a problemelor. Problemele cu care societatea actuală se confruntă sunt teribil de sofisticate. Dacă nu poți să le înțelegi și să porți discuția respectivă, vei lua decizii stupide sau alții vor lua deciziile în locul tău și tu va trebui doar să trăiești cu deciziile respective. 

Este o democrație participativă cea în care oamenii înțeleg care sunt lucrurile care se pun pe masă în discuție și pot să înțeleagă nu doar că un lucru este în discuție, ci și care sunt nuanțele din lucrul respectiv și să ia o decizie. Și pentru asta trebuie să înțelegi argumentele care sunt aduse pe bună dreptate de toate părțile, care sunt pro sau contra, au o anumită problemă. Argumentele prin natura lor sunt sofisticate, trebuie să înțelegi acele lucruri și trebuie să fii în stare să le diseci și să iei deciziile respective. Deci ține de decision-making, dar ține mai mult decât orice altceva de înțelegere. Civism fără alfabetizare eu cred că este imposibil să ai”, a spus profesorul Dragoș Iliescu, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Nu ar strica sa fie introdus un permis de vot la fel ca in cazul permisului auto. Daca nu esti apt intelectual, nu ai ce sa cauti la vot. Si asa, astfel de persoane cu inteligenta redusa sunt cele care propulseaza tot felul de specimene in politica.
    • Like 0
  • Deci, ce ne spune acest articol? Că cetățenii trebuie să fie suficient de instruiți pentru a participa la luarea deciziilor. Cum ar arăta milioane de creiere, dezbătând, analizând și participând la luarea deciziilor? Ar fi cam mare înghesuială... în plus, problemele cetății nu sunt doar teribil de sofisticate, sunt și foarte diverse: educație, sănătate, apărare armată, siguranță și ordine publică, justiție, economie, energie, finanțe publice, ca să numesc la repezeală doar câteva. Cine poate cuprinde toate domeniile pentru a-și da cu părerea în mod competent, pentru o așa-zisă participare la “decision-making”?
    Tocmai pentru că majoritatea cetățenilor nu pot să înțeleagă în profunzime toate domeniile, trebuie să acorde încredere unor reprezentanți politici. “Decision-making” nu este altceva decât activitatea politică. “Politica” este un termen care provine de la grecii antici, desemnând “arta aparținând cetății (orașului-stat)” sau “arta guvernării”. Iar reprezentanții investiți cu încrederea celor care i-au ales, trebuie să pună la treabă cei mai buni specialiști (tehnicieni) pentru rezolvarea problemelor cetății.
    Din perspectiva asta se pare că acum cetățeanul are o sarcină ceva mai simplă decât să fie tobă de carte în toate domeniile posibile: să știe cum să aleagă pe cel care îi va reprezenta cel mai bine interesele, care să rezolve problemele cetății. Alfabetizarea funcțională ar trebui să rezolve această problemă (aparent simplă).
    DAR câtă vreme de 34 de ani încoace, input-ul constă numai în povești electorale (ca să nu zic minciuni sfruntate) iar viața reală relevă cum totul se duce de râpă, cum ar schimba alfabetizarea funcțională a alegătorilor faptul că oferta politică este o varză totală? Un “garbage”, ca să fiu în ton cu “Decision-making”. Nu cumva chiar clasa politică – de la care se așteaptă marea cu sarea – este profund nefuncțională?
    • Like 0
  • As vrea sa fac o completare ,la cele sus scrise, Un fapt real ,care m-a marcat urat;;
    --Eram pe santier ,am lucrat multi ani . La un moment dat a aparut situatia ca trebuia sa se faca apa calda ptr muncitori ,care erau cazati loco ,in containere moderne , Era apa rece din retea , dqar nu era boiler , Le-am dat ideia cu ,o teava din polietilena ,cu diam de 23 mm si lung de 50ml ,facut spirala plata pe un suport din lemn in forma de cruce ,Multi oameni au facut asta ; la casele lor ,
    Responsabil de lucrari de constructii era un tanar inginer abs. de Facultate de constructii ,I-am pus intrebarea ,
    ---Oare cati litri de apa calda va fi ?
    S-a uitat lung la mine si sfidator,, I-am spus ca este un calcul simplu , Tot nu a stiut sa clacluleze volumul unui cilindru cu diam = 23 mm ,, si G =50ml Nu a stiut sa fac clacul simplu .,
    s_a tot sucit , se tot framanta si am vazut clar nivelul de educatie ,Absolvent de Facultate ,, Grav ,am spus in mintea mea .Nu cunostea nici marcile de beton ,,etc.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult