Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Profesorul Armand Goșu: Rezultatul referendumului nu este o victorie pentru Rusia. Dar nu este nici momentul fondator de care ar fi avut nevoie Republica Moldova

Armand Goșu Foto: Inquam Photos/ George Călin

Foto; Inquam Photos/ George Călin

Puțini analiști s-au așteptat la o victorie atât de strânsă a taberei „DA” la referendumul la care Maia Sandu i-a întrebat pe cetățenii Republicii Moldova dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la UE. Cei mai mulți considerau că marea problemă este întrunirea cvorumului, nicidecum punerea în discuție a opțiunii pro-europene a moldovenilor. Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, pune numărul mare de voturi „nu” pe baza strategiei „total neașteptate” a Rusiei. „Niciunul dintre sondaje nu a indicat un astfel de rezultat. A existat o emoție în legătură cu întrunirea cvorumului, la un moment dat, în cursul zilei de duminică a fost tema asta, că unii votează doar la alegeri, nu și la referendum. Când s-a anunțat că s-a făcut cvorum, pe la două-trei, lumea a răsuflat ușurată. Doar că strategia Rusiei a fost total neașteptată, nimeni n-a intuit treaba asta, că o să scoată lumea la vot ca să voteze, „nu”. Și eu am crezut că Rusia va cere electoratului captiv, cumpărat, să nu ia buletin. Prin neîntrunirea cvorumului, Rusia sabota tehnic referendumul, pe când acum tu a vrut să dovedească că populația e împotrivă împotrivă aderării la UE, e o diferență semnificativă aici: de la a spune că nu s-a realizat cvorum, până la a spune că jumătate din populație se opune aderării la UE și dacă nu era diaspora referendumul erau înmormântat”, a declarat Armand Goșu pentru Republica.

Cum se explică numărul mare de voturi anti-europene din interiorul țării? „Foarte simplu, propagandă rusească extrem de eficientă pentru care tu, stat, Moldova nu ai instrumentele să o combați. Le amintește de trecutul sovietic, e o chestiune de educație mult mai complicată decât pare. Este un cocktail de factori, în care un rol esențial îl au rețelele de cumpărat voturi și nu cred că au exagerat autoritățile când au spus că undeva la 300.000 de voturi au fost cumpărate. Gândiți-vă la 1.500.000 de voturi, cât înseamnă 300.000 de voturi. S-a creat în timp un lanț al slăbiciunilor, dacă iei o dată bani, după aia nu mai poți să nu iei bani. Mi se pare extrem de important faptul că nu au fost curățate instituțiile, nu au fost curățate justiția de oamenii lui Plahotniuc. Acolo sunt oameni extrem de corupți care nu sunt capabili să judece respectând legea. Dacă justiția era eficientă, rețelele rusești nu aveau cum să funcționează în felul ăsta”, este de părere Armand Goșu. Acesta subliniază că s-a votat masiv „NU” și în zone cu populație majoritar moldovenească, apropiate de România. „La graniță, lângă Iași, la Ungheni ai 43 % „Da” și 57 % „Nu”. Lipit de Iași, de UE. Propagandă rusească eficientă”, remarcă Armand Goșu

Pe de altă parte, faptul că tabăra pro-europeană a câștigat atât de strâns nu poate reprezenta, în opinia profesorului, o victorie pentru Rusia. Dar nici pentru Republica Moldova. „Referendumul a trecut, nu poți spune că e o victorie a Rusiei împotriva Moldovei. Dar trebuia să fie o mare victorie pentru Moldova. Trebuia să fie un moment din ăla fondator, în care întreaga națiune sprijină proiectul integrării europene. Or, nu s-a transformat în așa ceva pentru că e război, în primul rând, poate că dacă n-ar fi fost războiul din Ucraina, interesul Rusiei pentru acest referendum și pentru destabilizarea situației din Moldova, n-ar fi fost atât de mare. Tocmai pentru că este război, Rusia a investit sume foarte mari de bani în aceste operațiuni de creare a haosului în Moldova, de tulburare a alegerilor, de influențare a rezultatului referendumului și această operațiune va continua și anul viitor, la alegerile parlamentare. Dar nu e o victorie pentru Rusia, să fie clar. Trebuia să fie însă un succes al Moldovei, al unei țări care se orientează spre vest și e convingătoare prin acest vot și la Bruxelles și în alte capitale europene. Un vot masiv mai pentru integrare europeană trebuia să convingă Occidentul că Moldova merită mai mult, că nu trebuie să stea să aștepte după Ucraina, că, din contră, uite trebuia desprinsă de Ucraina. Cu asta Moldovei trebuia grăbită”, crede Armand Goșu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult