Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Profesorul Armand Goșu: Rezultatul referendumului nu este o victorie pentru Rusia. Dar nu este nici momentul fondator de care ar fi avut nevoie Republica Moldova

Armand Goșu Foto: Inquam Photos/ George Călin

Foto; Inquam Photos/ George Călin

Puțini analiști s-au așteptat la o victorie atât de strânsă a taberei „DA” la referendumul la care Maia Sandu i-a întrebat pe cetățenii Republicii Moldova dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la UE. Cei mai mulți considerau că marea problemă este întrunirea cvorumului, nicidecum punerea în discuție a opțiunii pro-europene a moldovenilor. Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, pune numărul mare de voturi „nu” pe baza strategiei „total neașteptate” a Rusiei. „Niciunul dintre sondaje nu a indicat un astfel de rezultat. A existat o emoție în legătură cu întrunirea cvorumului, la un moment dat, în cursul zilei de duminică a fost tema asta, că unii votează doar la alegeri, nu și la referendum. Când s-a anunțat că s-a făcut cvorum, pe la două-trei, lumea a răsuflat ușurată. Doar că strategia Rusiei a fost total neașteptată, nimeni n-a intuit treaba asta, că o să scoată lumea la vot ca să voteze, „nu”. Și eu am crezut că Rusia va cere electoratului captiv, cumpărat, să nu ia buletin. Prin neîntrunirea cvorumului, Rusia sabota tehnic referendumul, pe când acum tu a vrut să dovedească că populația e împotrivă împotrivă aderării la UE, e o diferență semnificativă aici: de la a spune că nu s-a realizat cvorum, până la a spune că jumătate din populație se opune aderării la UE și dacă nu era diaspora referendumul erau înmormântat”, a declarat Armand Goșu pentru Republica.

Cum se explică numărul mare de voturi anti-europene din interiorul țării? „Foarte simplu, propagandă rusească extrem de eficientă pentru care tu, stat, Moldova nu ai instrumentele să o combați. Le amintește de trecutul sovietic, e o chestiune de educație mult mai complicată decât pare. Este un cocktail de factori, în care un rol esențial îl au rețelele de cumpărat voturi și nu cred că au exagerat autoritățile când au spus că undeva la 300.000 de voturi au fost cumpărate. Gândiți-vă la 1.500.000 de voturi, cât înseamnă 300.000 de voturi. S-a creat în timp un lanț al slăbiciunilor, dacă iei o dată bani, după aia nu mai poți să nu iei bani. Mi se pare extrem de important faptul că nu au fost curățate instituțiile, nu au fost curățate justiția de oamenii lui Plahotniuc. Acolo sunt oameni extrem de corupți care nu sunt capabili să judece respectând legea. Dacă justiția era eficientă, rețelele rusești nu aveau cum să funcționează în felul ăsta”, este de părere Armand Goșu. Acesta subliniază că s-a votat masiv „NU” și în zone cu populație majoritar moldovenească, apropiate de România. „La graniță, lângă Iași, la Ungheni ai 43 % „Da” și 57 % „Nu”. Lipit de Iași, de UE. Propagandă rusească eficientă”, remarcă Armand Goșu

Pe de altă parte, faptul că tabăra pro-europeană a câștigat atât de strâns nu poate reprezenta, în opinia profesorului, o victorie pentru Rusia. Dar nici pentru Republica Moldova. „Referendumul a trecut, nu poți spune că e o victorie a Rusiei împotriva Moldovei. Dar trebuia să fie o mare victorie pentru Moldova. Trebuia să fie un moment din ăla fondator, în care întreaga națiune sprijină proiectul integrării europene. Or, nu s-a transformat în așa ceva pentru că e război, în primul rând, poate că dacă n-ar fi fost războiul din Ucraina, interesul Rusiei pentru acest referendum și pentru destabilizarea situației din Moldova, n-ar fi fost atât de mare. Tocmai pentru că este război, Rusia a investit sume foarte mari de bani în aceste operațiuni de creare a haosului în Moldova, de tulburare a alegerilor, de influențare a rezultatului referendumului și această operațiune va continua și anul viitor, la alegerile parlamentare. Dar nu e o victorie pentru Rusia, să fie clar. Trebuia să fie însă un succes al Moldovei, al unei țări care se orientează spre vest și e convingătoare prin acest vot și la Bruxelles și în alte capitale europene. Un vot masiv mai pentru integrare europeană trebuia să convingă Occidentul că Moldova merită mai mult, că nu trebuie să stea să aștepte după Ucraina, că, din contră, uite trebuia desprinsă de Ucraina. Cu asta Moldovei trebuia grăbită”, crede Armand Goșu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult