Foto facebook Christian Năsulea
Românii vor resimți până în 2024 o scădere a puterii de cumpărare, pentru că până atunci vom avea o inflație de două cifre, așa cum arată cea mai recentă prognoză de la Banca Națională a României, a spus Christian Năsulea, profesor de economie de la Universitatea București, invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.
„În principiu lucrurile ar trebui să meargă dinspre rău înspre mai bine. Nu avem reducerea de inflație pe care speram să o vedem chiar la sfârșitul acestui an, însă politica Băncii Naționale pare să fie foarte serios direcționată în așa fel încât să limităm inflația, să reușim să ajungem la niște indicatori care să ne dea o inflație cu mai puțin de două cifre, cât mai repede. Din păcate, prognoza pe care a dat-o chiar BNR, după ce a revizuit datele chiar săptămâna trecută, ne arată că ar trebui să sperăm la o inflație cu mai puțin de două cifre, deci o inflație mai mică de 10%, abia din 2024, din păcate, nici măcar în 2023. Deci pe scurt da, și anul viitor ne vom uita în rafturi și în portofele și o să vedem că banii noștri ne permit să cumpărăm din ce în ce mai puține lucruri”, a explicat profesorul de economie.
Profesorul Năsulea spune că inflația actuală „nu are legătură doar cu problemele din Ucraina”, sursa zero a inflației fiind răspunsul pe care l-au avut toate statele lumii la criza coronavirusului, când „au aruncat cu bani din elicopter”, însă pe partea cealaltă au oprit sau restricționat activitatea economică în pandemie. În 2020, unii economiști „mai curajoși” au avertizat, spune profesorul Năsulea, că oprirea activității în pandemie va avea și efecte adverse, pe termen lung, care să ducă la alte pierderi de vieți omenești. „Mulți bătrâni nu își vor putea ține deschisă căldura iarna asta, cu toată schema de compensare dată de statul român sau de UE. Am creat o problemă prin măsurile luate pentru a combate răspândirea coronavirusului și acum avem efecte negative ale acestei măsuri”, spune profesorul de economie.
Totodată, măsurile luate în ultima perioadă de guvernul român – creșteri de pensii, acordarea de ajutoare, vouchere - vor contribui la o inflație ridicată, subliniind că „degeaba mărește BNR dobânda de referință, ca să încerce să scoată bani de pe piață și să tempereze inflația”, dacă statul dă ajutoare financiare.
„Nu pot să spun că toate măsurile de sprijin sunt greșite și nu ar trebui să fie acordate. Sunt tot felul de situații pentru care poate să existe o justificare. Însă trebuie să fim constienți de faptul că degeaba mărește BNR dobânda de referință, ca să încerce să scoată bani de pe piață și să tempereze inflația, dacă statul (Moderator: Aruncă o găleată de bani în populație). Exact”, punctează Christian Năsulea.
„Încercăm să reducem masa monetară, pe o parte, însă facem să fie disponibili mai mulți bani, pe altă parte”
„Dacă ar fi să o rezolvăm teoretic, ar trebui să creștem dobânda de referință cu viteza cu care crește BNR în momentul asta. Ar fi putut să crească mai repede, ca să avem o temperare a inflației mai rapid. Față de Banca Centrală Europeană (BCE), BNR a reacționat mai rapid, mai punctual, însă dacă am vrea să facem lucrurile așa cum scrie la carte, în modelele noastre teoretice economice, ar trebui să oprim cu totul distribuirea de ajutoare sau fonduri suplimenatre în piață în momentul asta. Pentru că practic încercăm să reducem masa monetară, pe o parte, însă facem să fie disponibili mai mulți bani, pe altă parte. Și atunci s-ar putea nu doar să se anuleze cele 2 efecte, ci chiar efectul banilor care sunt puși în plus în circulație în economie să fie mai important decât efectul scăderii masei monetare, care e determinat de politica BNR. (Moderator: Cele două au efecte diametral opuse). Nu știm sigur dacă se anulează în totalitate, însă e clar în momentul în care vin niște ajutoare, vin niște bani în plus care sunt dați către populație sau către firme, ele vor avea efectul de a inversa cumva o parte din acțiunile BNR”, explică profesorul Năsulea.
În opinia sa, Banca Centrală Europeană a reactionat „extrem de greu” la date care arătau că inflația depășea „orice fel de estimare pe care am fi putut să o avem în 2021”. Uniunea Europeană a așteptat câteva luni înainte să crească dobânda de referință și să încurajeze o moderație în utilizarea euro., spune el, acest fapt conducând la creșterea puternică a inflației inclusiv în state precum Germania, cu vârfuri în Țările Baltice sau alte economii europene de care este legată și economia românească.
Năsulea a explicat că, prin creșterea dobânzii de referință, unele bănci centrale încearcă de fapt să își forțeze economiile naționale să intre în recesiune tehnică - ceea ce nu înseamnă neapărat și o criză economică - pentru a reduce inflația.
„Dacă reușesc să intre în recesiune pentru fix 2 trimestre, să fie o recesiune de definiție din manual și atât, vor fi reușit în teorie să oprească inflația, să revină în niște parametri de până în 2,5% cât ar fi ținta pe care o au majoritatea economiilor europene într-un an normal, fără să își reducă performanțele economiilor naționale foarte mult. Practic ar fi un model de reechilibrare. Atunci faptul că ni se spune că ar trebui să intre în recesiune anul viitor economia Germaniei, de exemplu, dacă ar veni informația asta, ar însemna că s-a atins pragul în care a fost reglată masa monetară de euro în circulație în Germania fix cât trebuie, în așa fel încât să se oprească inflația și să revină la normal. Dacă iese”, spune el.
Scenariul pentru România
În România însă, autoritățile au alt scenariu pentru încetinirea inflației. „Avem și scenariul la care speră BNR și Guvernul României în care reușim să oprim inflația fără a intra în recesiune - zero recesiune, creștere economică în continuare și domolirea inflației după 12 luni. Cam asta pare să fie o posibilitate în momentul acesta. Nu e ideal, pentru că devalorizarea leului pentru încă un an este o problemă, însă dacă nu avem recesiune din punct de vedere tehnic, înseamnă că numărul de joburi sau senzația pe care o va avea populația despre mersul economiei românești o să rămână în continuare una bună. Și atunci consumul să fie un pic mai mic, să nu pierdem foarte mult, dar nici să nu avem scăderi dramatice”, a mai spus profesorul Christian Năsulea.
Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dvs. dl. profesor, ce solutii aveti ca sa persoanele mai putin privilegiate sa treaca cu bine peste aceasta perioada fara sa schimbam fundamentele economice din teorie?
Poate că șefii lui vor trimite data viitoare un intelectual, să nu mai existe pericolul de a se simți „incriminat sau jignit”.
Cum de are tupeul să-și dea cu părerea despre analfabetismul funcțional, dacă îl susține pe Putin? Oh, wait.
Dar o singură observație mai am: acum, în situația în care ne găsim, e cinic să susținem (ca autorul articolului) că guvernul României nu ar trebui să îi sprijine pe cei săraci, că vezi-Doamne asta nu ajută la reducerea inflației. Sunt mulți oameni la limita subzistenței. A îi ajuta e absolut necesar, nu poate fi motiv de îndoială, că altfel degeaba stopăm inflația, dacă ne omorâm populația. Prioritatea este supraviețuirea, apoi vedem noi și cu teoria economică de manual.