Profesorul Dragoș Iliescu, despre creșterea pragului pentru bursele de merit: „Ne jucăm cu praguri la note doar pentru că nu avem standarde. Noi nu știm ce înseamnă 9,50”

Ministerul Educației a crescut pragul de acordare a burselor de merit de la 8,50 la 9,50. Dincolo de implicațiile directe asupra elevilor, decizia poate avea consecințe asupra felului în care se acordă notele mari și ar trebui să deschidă o discuție despre standardele în evaluare, crede profesorul Dragoș Iliescu, expert în testare și fondator al platformei educaționale Brio. „Ce spune Ministerul Educației, cumva voalat, este că notele au crescut în pandemie. Ce zic ei e că, în comparație cu estimarea pe care au făcut-o la începutul anului legat de câți copii vor lua bursa, suntem mult mai sus. Avem mai mulți copii peste 8,50, asta spune comunicatul Ministerului Educației, deci, notele în pandemie au crescut. Dar noi știm că performanța școlară a scăzut în această perioadă - studii diferite arată că scăderea e undeva între 11 și 30%. A scăzut semnificativ”, spune Dragoș Iliescu, în cadrul unui interviu realizat, în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

„Ce înseamnă acest 9,50? Și în ce fel e echivalent un 9,50 de la școala X cu unul de la școala Y?”

Motivul pentru care, în România, notele nu reflectă performanța școlară este absența standardelor. „Acum avem pragul de 9,50, dar ce înseamnă acest 9,50? Și în ce fel e echivalent un 9,50 de la școala X cu unul de la școala Y? Bursele deja sunt mici, dar lucrurile sunt simple din punctul de vedere al guvernanților. Atât ne ajunge plapuma. Hai să găsim o soluție să ne învelim toți cu ea. Ce facem? Păi nu ne mai învelim de la 8,50, ci de la 9,50 în sus. Decizia lor este rațională în contextul dat. Dar nimeni nu are curaj să spună sus și tare unele din adevărurile mai puțin comode. O medie de 8,50 e foarte ușor de obținut, o medie de 8,50 se poate obține cu note de 5 și 6 la matematică și română și cu 10 la sport și educație tehnologică. Nu știu în ce măsură o astfel de situație reflectă meritul și ar trebui premiată”, afirmă Dragoș Iliescu.

O medie de 8,50 e foarte ușor de obținut, o medie de 8,50 se poate obține cu note de 5 și 6 la matematică și română și cu 10 la sport și educație tehnologică.

Creșterea pragului de la care sunt acordate bursele de merit, atenționează el, ar putea însă duce la creșterea presiunii părinților asupra profesorilor, astfel încât aceștia să dea cu mai mare ușurință note mari. 

„Datele ne arată că profesorii din România sunt supuși presiunilor mult mai mult decât profesorii din alte țări. La ei se sună, în audiență la ei se vine, o să se accentueze acest fenomen”

„O să producă, de bună seamă, consecințe perverse, prin recul. Noi știm deja că notele sunt disjunse de performanța școlară. Există posibilitatea de a accelera această goană după umflarea notelor? Probabil că da. Asta ne arată și bunul simț, și datele. De multe ori, competitivitatea asta extremă din școala românească vine nu de la elevi, ci de la părinții lor. Părinții lor pun presiune pe profesori pentru note mai mari. Sunt profesori care dau o notă mai mare din motive sociale, mai degrabă. Asta e o parte din fenomen. O altă parte din fenomen este atunci când părinții vin și pun, efectiv, presiune. Nu pentru că le-ar trebui atât de mult banii ăia, dar bursa e un semnal că copilul tău e acolo, iar tu îți trăiești viața prin acel copil.

Datele ne arată că profesorii din România sunt supuși presiunilor mult mai mult decât profesorii din alte țări. La ei se sună, în audiență la ei se vine, o să se accentueze acest fenomen. Problema e că ne jucăm cu praguri la note, doar pentru că nu avem standarde. Noi nu știm ce înseamnă 9,50. nu știm ce înseamnă 8,50, care sunt acele component, de cunoștințe, de competențe, ale notei. Standardele acestea sunt formative, te ajută să-ți ghidezi atât așteptările, cât și efortul”, crede Dragoș Iliescu. 

Profesorii români știu să evalueze. Dar au nevoie de un semnal foarte clar despre ce înseamnă standardele

El dă exemplul sistemelor altor sisteme de educație, precum, cel britanic, unde notele nu au crescut în timpul pandemiei, ci dimpotrivă, au scăzut, reflectând scăderea de performanță. În absența standardelor explicite, profesorii se bazează în evaluare pe standarde implice. „Un profesor are idee despre ce înseamnă un 9, un 8 sau un 7. Dar standardele se modifică în capul profesorului, în funcție de ce face la clasă: când face mai puțin le cere mai puțin. Copiii știu mai puțin, dar el dă mai ușor nota aia mare, dă notă de 9 acolo unde n-ar fi dat în veci notă de 9 acum 3 ani. Profesorii români știu să evalueze. Dar au nevoie de un semnal foarte clar despre ce înseamnă standardele. Consiliul Național de Politici și Evaluare în Educație a ratat un astfel de proiect european, care a venit cu dedicație pentru ei, nimeni nu mai putea să participe în afara lor. Un proiect pentru foarte mulți bani pentru crearea acestor standarde în educație, nu a testelor standardizate, a standardelor. A scrierii explicite a acestora. Nu a participat, nu a depus proiectul, era proiect necompetitiv, s-a ratat o șansă imensă de a face asta pentru România”, spune Dragoș Iliescu.

În opinia lui, schimbări în materie de evaluarea nu vor putea veni niciodată de jos în sus, dinspre profesori, ci doar de sus în jos. Este rolul decidenților în educație să realizeze standarde după criterii obiective și să le comunice explicit cadrelor didactice. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp