Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șase ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Profesorul Dragoș Iliescu, despre creșterea pragului pentru bursele de merit: „Ne jucăm cu praguri la note doar pentru că nu avem standarde. Noi nu știm ce înseamnă 9,50”

Dragoș Iliescu

Ministerul Educației a crescut pragul de acordare a burselor de merit de la 8,50 la 9,50. Dincolo de implicațiile directe asupra elevilor, decizia poate avea consecințe asupra felului în care se acordă notele mari și ar trebui să deschidă o discuție despre standardele în evaluare, crede profesorul Dragoș Iliescu, expert în testare și fondator al platformei educaționale Brio. „Ce spune Ministerul Educației, cumva voalat, este că notele au crescut în pandemie. Ce zic ei e că, în comparație cu estimarea pe care au făcut-o la începutul anului legat de câți copii vor lua bursa, suntem mult mai sus. Avem mai mulți copii peste 8,50, asta spune comunicatul Ministerului Educației, deci, notele în pandemie au crescut. Dar noi știm că performanța școlară a scăzut în această perioadă - studii diferite arată că scăderea e undeva între 11 și 30%. A scăzut semnificativ”, spune Dragoș Iliescu, în cadrul unui interviu realizat, în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

„Ce înseamnă acest 9,50? Și în ce fel e echivalent un 9,50 de la școala X cu unul de la școala Y?”

Motivul pentru care, în România, notele nu reflectă performanța școlară este absența standardelor. „Acum avem pragul de 9,50, dar ce înseamnă acest 9,50? Și în ce fel e echivalent un 9,50 de la școala X cu unul de la școala Y? Bursele deja sunt mici, dar lucrurile sunt simple din punctul de vedere al guvernanților. Atât ne ajunge plapuma. Hai să găsim o soluție să ne învelim toți cu ea. Ce facem? Păi nu ne mai învelim de la 8,50, ci de la 9,50 în sus. Decizia lor este rațională în contextul dat. Dar nimeni nu are curaj să spună sus și tare unele din adevărurile mai puțin comode. O medie de 8,50 e foarte ușor de obținut, o medie de 8,50 se poate obține cu note de 5 și 6 la matematică și română și cu 10 la sport și educație tehnologică. Nu știu în ce măsură o astfel de situație reflectă meritul și ar trebui premiată”, afirmă Dragoș Iliescu.

O medie de 8,50 e foarte ușor de obținut, o medie de 8,50 se poate obține cu note de 5 și 6 la matematică și română și cu 10 la sport și educație tehnologică.

Creșterea pragului de la care sunt acordate bursele de merit, atenționează el, ar putea însă duce la creșterea presiunii părinților asupra profesorilor, astfel încât aceștia să dea cu mai mare ușurință note mari. 

„Datele ne arată că profesorii din România sunt supuși presiunilor mult mai mult decât profesorii din alte țări. La ei se sună, în audiență la ei se vine, o să se accentueze acest fenomen”

„O să producă, de bună seamă, consecințe perverse, prin recul. Noi știm deja că notele sunt disjunse de performanța școlară. Există posibilitatea de a accelera această goană după umflarea notelor? Probabil că da. Asta ne arată și bunul simț, și datele. De multe ori, competitivitatea asta extremă din școala românească vine nu de la elevi, ci de la părinții lor. Părinții lor pun presiune pe profesori pentru note mai mari. Sunt profesori care dau o notă mai mare din motive sociale, mai degrabă. Asta e o parte din fenomen. O altă parte din fenomen este atunci când părinții vin și pun, efectiv, presiune. Nu pentru că le-ar trebui atât de mult banii ăia, dar bursa e un semnal că copilul tău e acolo, iar tu îți trăiești viața prin acel copil.

Datele ne arată că profesorii din România sunt supuși presiunilor mult mai mult decât profesorii din alte țări. La ei se sună, în audiență la ei se vine, o să se accentueze acest fenomen. Problema e că ne jucăm cu praguri la note, doar pentru că nu avem standarde. Noi nu știm ce înseamnă 9,50. nu știm ce înseamnă 8,50, care sunt acele component, de cunoștințe, de competențe, ale notei. Standardele acestea sunt formative, te ajută să-ți ghidezi atât așteptările, cât și efortul”, crede Dragoș Iliescu. 

Profesorii români știu să evalueze. Dar au nevoie de un semnal foarte clar despre ce înseamnă standardele

El dă exemplul sistemelor altor sisteme de educație, precum, cel britanic, unde notele nu au crescut în timpul pandemiei, ci dimpotrivă, au scăzut, reflectând scăderea de performanță. În absența standardelor explicite, profesorii se bazează în evaluare pe standarde implice. „Un profesor are idee despre ce înseamnă un 9, un 8 sau un 7. Dar standardele se modifică în capul profesorului, în funcție de ce face la clasă: când face mai puțin le cere mai puțin. Copiii știu mai puțin, dar el dă mai ușor nota aia mare, dă notă de 9 acolo unde n-ar fi dat în veci notă de 9 acum 3 ani. Profesorii români știu să evalueze. Dar au nevoie de un semnal foarte clar despre ce înseamnă standardele. Consiliul Național de Politici și Evaluare în Educație a ratat un astfel de proiect european, care a venit cu dedicație pentru ei, nimeni nu mai putea să participe în afara lor. Un proiect pentru foarte mulți bani pentru crearea acestor standarde în educație, nu a testelor standardizate, a standardelor. A scrierii explicite a acestora. Nu a participat, nu a depus proiectul, era proiect necompetitiv, s-a ratat o șansă imensă de a face asta pentru România”, spune Dragoș Iliescu.

În opinia lui, schimbări în materie de evaluarea nu vor putea veni niciodată de jos în sus, dinspre profesori, ci doar de sus în jos. Este rolul decidenților în educație să realizeze standarde după criterii obiective și să le comunice explicit cadrelor didactice. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Când pentru salarizarea profesorilor va fi luat în calcul și procentul de promovabilitate al elevilor din școala în care prosesează. Astfel s-ar declanșa o competiție intre școli, atât pentru a preda cât și a fi elevul ei. Pe vreamea mea, erai mândru să porți emblema unei școli pe mâneca stangă a hainei de uniformă.
    • Like 0


Îți recomandăm

Wantsome

Academia Prietenoasă Wantsome îi invită pe toți cei care își doresc să facă o reconversie profesională în IT sau un upgrade de skill-uri în 2022 să participe gratuit la evenimentul Perfect Week - o săptămână deschisă demonstrativă care aduce oportunități de cunoaștere a universului IT, a mentorilor, a angajatorilor și a foștilor cursanți.

Citește mai mult

Școală modernă

Educația, în toate formele sale, este o investiție, nu o cheltuială. De la nivelul familiei și până la societate în ansamblul ei, toți ar trebui să fim conștienți că fiecare resursă alocată acestui domeniu aduce, aproape fără excepție, plus valoare ce se întoarce la nivel de individ și în comunitate.

Citește mai mult

Apartamente

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru Habits by Republica de Unlock Research.

Citește mai mult

Codecool

Codecool, școala de programare cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est, dă startul proiectului pilot #CoolHack, primul hackathon local organizat offline în campusul din București, pe 17 și 18 decembrie 2021. Opt echipe formate din doi până la patru membri, actuali cursanți și absolvenți, își vor testa cunoștințele și vor concura pentru premiul de 1.000 de euro, convingând jurații de abilitățile tehnice și non-tehnice în baza cărora vor fi evaluați.

Citește mai mult