Există acum suficiente date despre efectele pe care pandemia le-a avut asupra educației. La nivel internațional, mai multe instituții au analizat fenomenul și în doar o săptămână urmează să fie făcut public un raport al OECD - organizație care administrează testele PISA, care a cuantificat impactul primului an de pandemie asupra școlii. „În România avem câteva date din acest punct de vedere, noi le-am mai pus de masă, și datele astea sunt foarte îngrijorătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând arată decalaj. Arată că, de principiu, avem un decalaj și suntem în poziția foarte fericită de a fi putut să măsurăm eșantioane reprezentative de copii, de elevi ai României, de la clasa I până la clasa a XII-a, înainte de pandemie, după primele 6 luni de pandemie, după primele 12 luni de pandemie, după primele 18 luni de pandemie și tot așa”, a declarat Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
În cazul copiilor români, decalajul este de 18%. Ce înseamnă 18%? „Asta înseamnă că elevii care luau 10 înainte iau 8 acum și copiii care luau 6 înainte iau 4 acum, adică pierd 20% din notă. Asta e explicația simplificată, dar în realitate interpretarea este că, dacă te uiți la dificultatea unei probleme și la care este volumul din populația școlară care poate rezolva problema aceea, volumul este cu 20% mai mic”, a explicat profesorul.
Cei care aveau nevoie de mai multă grijă din partea noastră sunt cei care au primit de fapt și mai puțină grijă din partea noastră. Și cei care erau în risc oricum de a fi pierduți au fost cu siguranță pierduți
Dacă în anumite grupuri de populație, cele cu resurse financiare mai mari, diferențele sunt mici, în grupurile vulnerabile pierderile sunt masive. „Aici oricum noi aveam o diferențiere foarte mare la PISA și la orice alt tip de test internațional comparativ, din acest punct de vedere. Deci ăsta este un lucru groaznic, asta înseamnă că cei care aveau nevoie de mai multă grijă din partea noastră sunt cei care au primit de fapt și mai puțină grijă din partea noastră. Și cei care erau în risc oricum de a fi pierduți au fost cu siguranță pierduți”, a subliniat Dragoș Iliescu.
„România nu se achită de obligația pe care o are față de viitorii săi cetățeni, față de elevii care sunt acum în școală în mod cert nu se achită, oferă o educație foarte proastă calitate. Ai în anumite contexte părinți care sunt totuși interesați de educația propriilor copii și iau educația propriilor copii în mănă, mai mult sau mai puțin: școală privată, compensație prin alte tipuri de educație, meditații, cum le zicem de cele mai multe ori sau alte tipuri de ajutor pe care îl pot da. Simplul fapt că știi că educația este mai importantă și petreci mai mult timp cu copilul sau că faci teme cu el sau ea și că discutați aspecte care sunt importante pentru educație sau teme care sunt interesante despre societate și civism, lucrurile astea se imprimă în mod pozitiv asupra prestației copilului respectiv. Aceste categorii înregistrează scăderi minimale 3 – 4%, nu mai mult”, a continuat profesorul.
Dincolo de pierderile în ceea ce privește competențele academice, absența copiilor de la școală are consecințe chiar mai grave, care îl fac pe Dragoș Iliescu să se întrebe: „La finalul celor 12 clase ce fel de cetățeni vor ieși din școală?”
„Dacă din punct de vedere al competențelor educaționale academice mai suntem unde suntem, în pandemie, această parte de dezvoltare socială și emoțională s-a dus complet fiindcă nu poți să discuți despre modele de comportament social și civic la distanță.
Ceea ce ne va arăta raportul OECD de peste o săptămână este că da, peste tot s-au dus, acolo unde școala închisă. De-aia e nevoie să te duci să te vezi acolo, să te duci fizic la școală, în online nu poți să transmiți modele de comportament decât mult, mult mai greu spre deloc”, spune el.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
dar exista un studiu mai vechi, facut pe testele de admitere la politehnica, care arata ca in 10 ani (parca) notele pe (cam) aceleasi subiecte, au crescut cu 2 puncte! (realizat de doi din membrii comisiilor de admitere : prof D.Iordache si... nu mai retin al doilea nume)
de atunci a mai trecut vreme si cred ca s-au tot adaugat, desigur nu proportional (liniar) dar dramatic de multe;