Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Proiectul bugetului pe 2019: PIB de 1.022 miliarde lei, creștere economică de 5,5%, deficit bugetar pe cash de 2,55% din PIB

oameni pe stradă - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

România ar urma să aibă în acest an o creștere economică de 5,5%, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Proiecţia bugetară are la bază un produs intern brut de 1.022 miliarde de lei și o rată a inflaţiei de 2,8%.

În 2019 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht, se arată în documentul citat.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat aici

Cele mai mari ponderi în PIB le au:

- Cheltuielile cu asistența socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se mențin la aceeași pondere ca şi în anul 2018);

- Cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB;

- Cheltuielile cu bunuri și servicii - estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creștere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

- Cheltuielile cu investițiile - preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018.

- Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice - estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2019 față de 1,4% în anul 2018.

În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.

Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor, începând cu luna septembrie 2019, ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat, se precizează în documentul publicat de Finanțe.

În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.

S-au alocat în bugetele instituţiilor publice suma de 318,8 milioane de lei pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului UE.

Susținerea mediului de afaceri - au fost cuprinse în buget credite de angajament pentru următoarele Programe guvernamentale :

Documentul publicat precizează că pentru bugetele locale au fost prevăzute „alocări record”

- 11,1 miliarde lei se alocă din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, cu 5,4 miliarde lei, respectiv 95%, mai mult decât s-a alocat în anul 2018. Această sumă se adaugă la veniturile proprii ale unităţilor administrativ teritoriale care se vor încasa în anul 2019 precum şi excedentele acumulate până la sfârșitul anului 2018, în valoare de 13,1 miliarde lei dar și sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, adică 2,3 miliarde lei.

- 100% din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat se repartizează bugetelor locale, respectiv 22,2 miliarde de lei, comparativ cu 71,5% (15 miliarde de lei) cât s-a repartizat în anul 2018;

- 10,9 miliarde de lei – totalul subvențiilor de la bugetul de stat care se alocă prin bugetele unor ministere pentru investiții (PNDL, spitale, școli, cofinanţate proiecte finanţate din fonduri europene, turism, mediu, etc.) şi asistenţă socială şi din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

La fundamentarea sumelor alocate bugetelor locale s-au avut în vedere asigurarea:

- la Consiliile Județene - minim 400 lei/locuitor la nivelul județului, comparativ cu 250 lei/locuitor în anul 2018,

- la municipii (cu excepția Municipiului Bucureşti), oraşe, comune – 1.200 lei/locuitor, comparativ cu 750 lei/locuitor în anul 2018. De asemenea s-au stabilit plafoane minime de 2 milioane lei la comune, față de 1 milion de lei în anul 2018, 6 milioane lei la orașe, comparativ cu 3 milioane lei în anul 2018 și 20 milioane lei la municipii, de la 5 milioane lei în anul 2018.

- La Municipiul Bucureşti - minim 1.450 lei/locuitor;

- La Sectoarele Municipiului Bucureşti - minim 1.350 lei/locuitor.

- Finanţarea integrală din bugetul local a cheltuielilor de asistenţă socială aferente protecţiei copilului şi persoanelor cu handicap, precum şi contribuţiile pentru personalul neclerical, în sumă de 6,3 miliarde lei.

Între ministerele care vor primi bugete mai mari comparativ cu 2018 se numără ministerul educaţiei, cel al sănătăţii, ministerul transporturilor. Ministerul energiei şi cel al comunicaţiilor vor avea mai puţini bani ca în 2018.

Buget 2019 by on Scribd

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mafia PSD-ALDE din România trăiește din taxele TALE. Ce vei face în acest sens?
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult