Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Proiectul fotografic „Portret de Român”. „Istoria ultimilor 100 de ani se vede, dacă priviți cu atenție, și în expresiile de pe fețele românilor”

Portret de român - foto Cristian Șuțu

(Foto: Cristian Șuțu)

Un profesor universitar de la Cluj, Daniel David, a făcut în anii trecuți un studiu psihologic despre profilul românului. Între concluziile lui, reținem că românul nu are încredere în semeni, este cinic, defensiv, susține prea multe aspecte negative. El e, de asemenea, foarte creativ, cu un potențial ridicat pentru inteligența cognitivă, cât și pentru cea emoțională. Are o putere scăzută de autodeterminare și crede că munca este singura modalitate de afirmare pe plan social.

Am putea spune că așa este, dar foarte probabil uităm să înțelegem de ce arată astfel portretul românului în studiile oamenilor de știință. Peste țara asta au trecut, totuși, două mari războaie în ultimii 100 și ceva de ani. Plus năpasta adesea criminală a unui experiment uriaș – comunismul – vreme de câteva decenii bune. Nu cred că ar trebui uitat că în 1989 erau 3,8 milioane de membri ai Partidului Comunist Român, care aveau și obligația, prin statutul de membru, să-i toarne pe semeni. Iar tot la momentul 1989, Securitatea avea 400.000 de informatori.

Istoria ultimilor 100 de ani se vede, dacă priviți cu atenție, și în expresiile de pe fețele românilor. Și în ridurile lor. Și în brazdele de pe mâinile lor. Sau în zâmbetul lor. Am fotografiat în anul 2018 foarte mulți români. Din orașe mari, din orașe mici și de la sat. Am fotografiat bătrâni care se apropie de 100 de ani, dar și tineri sau copii. La cei tineri ridurile nu se văd atât de bine, și e firesc să fie așa, dar nesiguranța din fața camerei foto se poate vedea mai bine decât la cei bătrâni.

Începând cu 1 decembrie 2018, la Aeroportul Internațional Henri Coandă din București veți putea privi, timp de o lună de zile, 100 de portrete de români. Fotografiate de cel ce vă scrie acum. Vă invit, dacă aveți drum pe acolo, să îi dați sau nu dreptate lui Emil Cioran, care spunea: „Nu există ființă mai umană decât românul. Asta-i nenorocirea”. 

VEDEȚI MAI JOS O SELECȚIE DE PORTRETE SURPRINSE DE CRISTIAN ȘUȚU (clic pe imagine pentru a intra în galeria foto)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • DE unde a mai scos-o si acesta ca cei 3,8 milioane de comunisti (Ceausisti ?) aveau obligatia sa-si toarne semenii ? Eu am fost pecerist si n-am avut aceasta obligatie si nimeni nu mi-a cerut sa-mi torn colegii si nici nu am facut-o.
    Din pacate romanul nu se arata cum este sau cum a fost. De milenii, inca de pe vremea geto-dacilor peste ei sau peste noi au venit puhoaie de migratori si barbari. Si inca mai vin. Aceste puhoaie n-au venit niciodata sa fie slugi ci stapani, slugile fiind noi, pamantenii sau bastinasii. Pentru a ne arata statutul de slugi in care ne-au tinut de milenii, ne-au denigrat din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. Sa amintesc doar legenda veche cum ca dacii lui Deceneu si Burebista aduceau ofrande zeilor si le trimeteau zeilor mesaje aruncand tineri in sulitze. De parca o mama isi dadea de buna voie fiul ca jertfa zeilor. Clasa politica proceda astfel in colaborare cu clerul acelor vremuri, care apartineau celor ce ne subjugau. Si acum este la fel. Auzi, romanii neam de turnatori in comunism ! Dar cine provoca acest lucru ? Securitatea si militia "comunista(sic)" care in final i-a facut felul si lui Ceausescu( un tantalau, credea el ca se pune cu Moscova si iese invingator).
    Peste doua sute de ani, cand istorici vor analiza scrierile actuale din mediul on-line si nu numai,vor vedea uimiti cate "defecte" a avut poporul romanesc, disparut atunci probabil de pe harta Europei, si probabil va concluziona ca a meritat sa dispara. Romanii probabil vor fi stersi de pe fata Europei cum au fost stersi si traci, ca n-a mai ramas nici urma de traci (si nici de daci). Si pe langa atatea defecte pe care ni le gasesc psihologii, sociologii, comentatorii , scriitorii, atatatorii si diversionistii media, mai avem pe grumazul nostru si greutatea acuzatiei de holocaust, acuzatie de neaitins si de necontestat.
    Tenta pesimista a comentariului wste urmarea a ceea ce induram noi, neamul romanesc, revolutia gorbaciovista din 1989 aducandune pe ultimul loc in Europa la mai toate domeniile (asa cum le citesc eu pe net). Daca nu-i asa, va rog sa ma corectati pentru a nu mai interpreta gresit faptele.
    • Like 0
  • check icon
    Interesant articolul,multumesc! o intrebare insa,;nu era cumva ironica ''exclamatia'' lui Cioran? intreb doar,fara ganduri polemice...
    • Like 0
    • @
      Umanitatea care de fapt se poate numi și bunătatea ființelor umane, uneori ne pune să părem proști în ochii celor mai ales...egoiști.
      • Like 0
  • „Istoria ultimilor 100 de ani se vede, dacă priviți cu atenție, și în expresiile de pe fețele românilor” Cred că nu am face abuz să folosim condiționalul prezent și să spunem „ar trebui să se vadă pe fețele românilor”, ar trebui să fim uniți, solidari între noi, ar trebui să ne gândim la cei în dificultate, ar trebui să nu acceptăm sub nici o formă cloaca politică coruptă, ar trebui să nu ne fie frică să-i luăm la goană pe hoții din guvern, ar trebui...., ar trebui...., ar trebui. Într-un cuvânt, ar trebui să fim ALTFEL decât suntem acum.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult