Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Proteste de vreme rea

Protest - iunie - Alberto Groșescu

(Foto: Inquam Photos/Alberto Groșescu)

Noi protestăm pe vreme rea.

Decembrie 1989, cu două bluze de lână pe noi, în holișorul dintre baie și dormitor, căci era mai izolat fonic, ascultam împreună cu tata Europa Liberă care relata despre evenimentele de la Timișoara, ca mai apoi, după câteva zile să fim afară în piața mare a orașului, încotoșmănați cu cojoacele și căciulile din blană de iepure, strigându-ne libertatea. Epoca comunistă a încetat.

Ianuarie 2012, protestul de susținere a lui Raed Arafat, cum a rămas cunoscut. Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. Guvernul Boc a demisionat.

Protestele post-Colectiv

Tragedia din Colectiv a făcut ca societatea să iasă din starea de impasibilitate și să-și descopere apetitul pentru protest.

Ianuarie – februarie 2017, proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. Renumita ordonanță 13/2017. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București. În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017.

Ianuarie 2018. La un an de la declanșarea celor mai mari proteste din istoria postdecembristă, un nou protest de amploare, intitulat „Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre”, a fost anunțat pentru 20 ianuarie în București. Grupuri mari de protestatari au sosit în București din orașe precum Cluj-Napoca, Bacău, Pitești, Deva, Bistrița, Satu Mare, Galați, Timișoara etc., cu trenul sau cu microbuze. Protestatarii care au venit cu mașinile personale s-au întâlnit pe traseu și au mers în coloană spre capitală. Pe tot parcursul zilei, manifestații sporadice au avut loc în Gara de Nord, în fața sediului PSD, dar și în fața sediului ALDE. Spre seară, în ciuda ninsorii abundente, peste 60.000 de oameni au manifestat în București. Pornind din Piața Universității, oamenii au mărșăluit spre Palatul Parlamentului, cu opriri în fața sediilor Avocatului Poporului, Curții Constituționale și CNA. Alte zeci de mii de oameni au protestat în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Iași, Galați, Oradea, Constanța, Brașov, Craiova și alte orașe din țară.

Februarie 2018. Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA. Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.

Colectiv protest

Noiembrie 2018, odată cu primul val de frig polar același ministru al Justiției Tudorel Toader revocă din funcție pe Procurorul General al României, Augustin Lazăr. Câteva sute de persoane au ieșit în stradă.

După ultimele două evenimente, se pare că vremea rea nu mai ține cu strada. Într-o țară în care am fost bătuți în iunie 1990, ridiculizați în iunie 2018, gazați în august 2018, există speranță. Să nu uităm că tot în vremuri rele și potrivnice, decembrie 1918, omenii din această țară au înfăptuit Marea Unire.

Sună destul de dureros cuvintele filozofului Mihai Șora: „La Centenarul ei, România nu arată bine. Este mai dezbinată, mai fragilă, mai șubredă ca oricând”. Da, sunt vremuri rele, dar în aceste condiții vitrege ne-am unit, am dobândit libertatea, am determinat schimbarea și normalitatea, am stat împreună și trebuie să continuăm.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult