Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Proteste de vreme rea

Protest - iunie - Alberto Groșescu

(Foto: Inquam Photos/Alberto Groșescu)

Noi protestăm pe vreme rea.

Decembrie 1989, cu două bluze de lână pe noi, în holișorul dintre baie și dormitor, căci era mai izolat fonic, ascultam împreună cu tata Europa Liberă care relata despre evenimentele de la Timișoara, ca mai apoi, după câteva zile să fim afară în piața mare a orașului, încotoșmănați cu cojoacele și căciulile din blană de iepure, strigându-ne libertatea. Epoca comunistă a încetat.

Ianuarie 2012, protestul de susținere a lui Raed Arafat, cum a rămas cunoscut. Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. Guvernul Boc a demisionat.

Protestele post-Colectiv

Tragedia din Colectiv a făcut ca societatea să iasă din starea de impasibilitate și să-și descopere apetitul pentru protest.

Ianuarie – februarie 2017, proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. Renumita ordonanță 13/2017. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București. În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017.

Ianuarie 2018. La un an de la declanșarea celor mai mari proteste din istoria postdecembristă, un nou protest de amploare, intitulat „Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre”, a fost anunțat pentru 20 ianuarie în București. Grupuri mari de protestatari au sosit în București din orașe precum Cluj-Napoca, Bacău, Pitești, Deva, Bistrița, Satu Mare, Galați, Timișoara etc., cu trenul sau cu microbuze. Protestatarii care au venit cu mașinile personale s-au întâlnit pe traseu și au mers în coloană spre capitală. Pe tot parcursul zilei, manifestații sporadice au avut loc în Gara de Nord, în fața sediului PSD, dar și în fața sediului ALDE. Spre seară, în ciuda ninsorii abundente, peste 60.000 de oameni au manifestat în București. Pornind din Piața Universității, oamenii au mărșăluit spre Palatul Parlamentului, cu opriri în fața sediilor Avocatului Poporului, Curții Constituționale și CNA. Alte zeci de mii de oameni au protestat în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Iași, Galați, Oradea, Constanța, Brașov, Craiova și alte orașe din țară.

Februarie 2018. Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA. Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.

Colectiv protest

Noiembrie 2018, odată cu primul val de frig polar același ministru al Justiției Tudorel Toader revocă din funcție pe Procurorul General al României, Augustin Lazăr. Câteva sute de persoane au ieșit în stradă.

După ultimele două evenimente, se pare că vremea rea nu mai ține cu strada. Într-o țară în care am fost bătuți în iunie 1990, ridiculizați în iunie 2018, gazați în august 2018, există speranță. Să nu uităm că tot în vremuri rele și potrivnice, decembrie 1918, omenii din această țară au înfăptuit Marea Unire.

Sună destul de dureros cuvintele filozofului Mihai Șora: „La Centenarul ei, România nu arată bine. Este mai dezbinată, mai fragilă, mai șubredă ca oricând”. Da, sunt vremuri rele, dar în aceste condiții vitrege ne-am unit, am dobândit libertatea, am determinat schimbarea și normalitatea, am stat împreună și trebuie să continuăm.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult