Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Proteste de vreme rea

Protest - iunie - Alberto Groșescu

(Foto: Inquam Photos/Alberto Groșescu)

Noi protestăm pe vreme rea.

Decembrie 1989, cu două bluze de lână pe noi, în holișorul dintre baie și dormitor, căci era mai izolat fonic, ascultam împreună cu tata Europa Liberă care relata despre evenimentele de la Timișoara, ca mai apoi, după câteva zile să fim afară în piața mare a orașului, încotoșmănați cu cojoacele și căciulile din blană de iepure, strigându-ne libertatea. Epoca comunistă a încetat.

Ianuarie 2012, protestul de susținere a lui Raed Arafat, cum a rămas cunoscut. Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. Guvernul Boc a demisionat.

Protestele post-Colectiv

Tragedia din Colectiv a făcut ca societatea să iasă din starea de impasibilitate și să-și descopere apetitul pentru protest.

Ianuarie – februarie 2017, proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. Renumita ordonanță 13/2017. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București. În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017.

Ianuarie 2018. La un an de la declanșarea celor mai mari proteste din istoria postdecembristă, un nou protest de amploare, intitulat „Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre”, a fost anunțat pentru 20 ianuarie în București. Grupuri mari de protestatari au sosit în București din orașe precum Cluj-Napoca, Bacău, Pitești, Deva, Bistrița, Satu Mare, Galați, Timișoara etc., cu trenul sau cu microbuze. Protestatarii care au venit cu mașinile personale s-au întâlnit pe traseu și au mers în coloană spre capitală. Pe tot parcursul zilei, manifestații sporadice au avut loc în Gara de Nord, în fața sediului PSD, dar și în fața sediului ALDE. Spre seară, în ciuda ninsorii abundente, peste 60.000 de oameni au manifestat în București. Pornind din Piața Universității, oamenii au mărșăluit spre Palatul Parlamentului, cu opriri în fața sediilor Avocatului Poporului, Curții Constituționale și CNA. Alte zeci de mii de oameni au protestat în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Iași, Galați, Oradea, Constanța, Brașov, Craiova și alte orașe din țară.

Februarie 2018. Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA. Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.

Colectiv protest

Noiembrie 2018, odată cu primul val de frig polar același ministru al Justiției Tudorel Toader revocă din funcție pe Procurorul General al României, Augustin Lazăr. Câteva sute de persoane au ieșit în stradă.

După ultimele două evenimente, se pare că vremea rea nu mai ține cu strada. Într-o țară în care am fost bătuți în iunie 1990, ridiculizați în iunie 2018, gazați în august 2018, există speranță. Să nu uităm că tot în vremuri rele și potrivnice, decembrie 1918, omenii din această țară au înfăptuit Marea Unire.

Sună destul de dureros cuvintele filozofului Mihai Șora: „La Centenarul ei, România nu arată bine. Este mai dezbinată, mai fragilă, mai șubredă ca oricând”. Da, sunt vremuri rele, dar în aceste condiții vitrege ne-am unit, am dobândit libertatea, am determinat schimbarea și normalitatea, am stat împreună și trebuie să continuăm.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult