Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un șef din BNR răbufnește pe Facebook: „Își folosește influența politică pentru a arunca în spatele altcuiva datoria lui, și încă nu pentru că nu are cum să o plătească, dar nu mai are chef"

Una dintre persoanele care vor beneficia de legea conversiei creditelor în franci elvețieni a luat un împrumut de un milion de CHF pentru a cumpăra acțiuni la Transelectrica. Informația apare într-un comentariu pe Facebook scris de Eugen Rădulescu, șeful Direcției stabilitate financiară din BNR, pe pagina lui Ionuț Popescu, fost ministru de Finanțe.

„În înțelepciunea lor, politicienii au și explicat asta (și au votat unanim!!!) : pentru că băncile i-au înșelat pe clienți, nu le-au spus destul despre riscul valutar, și de aceea trebuie pedepsite-inclusiv pentru creditele de, să spunem, un milion de franci pentru a cumpăra acțiuni la Transelectrica. Bietul client a fost înșelat de bancă, nu-i așa, veroasa. Iar asta este atât de limpede, că nici nu mai e nevoie de un judecător care să constate înșelătoria-o poate face foarte bine și Parlamentul...", a scris pe Facebook Eugen Rădulescu. 

Ulterior oficialul BNR a revenit cu precizări pe pagina sa de Facebook, spunând că nu vede „nimic reprobabil” ca cineva să ia un credit și să cumpere acțiuni, dar a afirmat că are „o mare problemă” când persoana respectivă „își folosește influența politică pentru a arunca în spatele altcuiva datoria lui, și încă nu pentru că nu are cum să o plătească, dar nu mai are chef”. 

„Nu știu dacă știți asta, dar obiectul de activitate al băncilor chiar asta este: să dea credite. Dacă există suficiente garanții, un credit mai mare este mai avantajos și pentru bancă (câștigă mai mult din dobânzi) și pentru client (are o rată a dobânzii mai avantajoasă). Nu văd nimic reprobabil să iei un credit și să cumperi acțiuni, sau să faci apartamente pe care să vrei să le vinzi, sau orice altceva legal. Am însă o mare problemă când cetățeanul în cauză își folosește influența politică pentru a arunca în spatele altcuiva datoria lui, și încă nu pentru că nu are cum să o plătească, dar nu mai are chef. Împotriva acestui risc legal banca nu se poate apăra. Dar după ce plătește, se întoarce împotriva statului român, care achită tot-tot: și credit, și dobânzi neîncasate, și provizioane, și cheltuieli de judecată. Pentru că lumea dezvoltată și-a bazat dezvoltarea, printre altele, pe respectarea contractelor, nu pe torpilarea lor, cu prieteni din Parlament. Cât timp se va putea asta la noi, vom fi priviți ca niște sălbatici ajunși cine știe cum între oameni civilizați. Asta vreți?”, scrie Rădulescu într-un răspuns pe pagina sa de Facebook.

Ionuț Popescu, fostul ministru de Finanțe în perioada 2004-2005, a comentat pe contul său de Facebook că „putem bănui” că legea conversiei creditelor în franci elvețieni a fost inițiată de și pentru politicieni și parlamentari.

„După trepidațiile în care au intrat partidele și parlamentul atunci când la legea conversiilor a fost introdus pragul de 250.000 CFH și 50% din venituri, putem bănui că legea a fost inițiată de și pentru ei. Acum aflăm că sunt doar 200 de împrumuturi de peste 250k. Trebuie să fie foarte interesantă lista celor 200 dacă au avut puterea de a iniția o lege și de a obține votul unanim în Parlament...”, mai adaugă Ionuț Popescu.

Cioloș: Legea trebuie să se adreseze celor „cărora le este pus în pericol venitul lunar”, nu „speculatorilor”

Amintim că Guvernul a contestat recent la CCR legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Premierul Dacian Cioloș a explicat acțiunea Executivului motivând că legea trebuie să se adreseze „celor cărora le este pus în pericol venitul lunar”, nu „speculatorilor”.

„Vreau să precizez din start că Guvernul a susținut această lege, a dat un punct de vedere cu anumite amendamente. Nu suntem împotriva ei, ci Parlamentul nu a luat în calcul amendamentele propuse de noi, care ar fi făcut-o aplicabilă", a motivat premierul Dacian Cioloș. 

Un număr de 40 de persoane au luat 45 de credite de peste un milion de franci, iar alți 201 clienți au luat credite cu valoarea cuprinsă între jumătate de milion și un milion de franci elvețieni, potrivit unor informații oferite Hotnews.ro de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.  În total, peste 50.000 de clienți ai băncilor au credite în CHF, iar soldul total al împrumuturilor este de 5,6 miliarde lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • sa le converteasca. Dar sa le aplice si dobanda istorica in lei, adica undeva la 17-20%. Nu?
    • Like 0
  • Din pacate ne lipseste cu desavarsire educatia financiara. Bancile au partea lor de vina (si-n opinia mea ar trebui sa plateasca un pret pentru asta) si anume faptul ca au acordat credite fara sa se gandeasca bine la riscuri (vezi riscul valutar). Pe de alta parte clienti bancilor, in dorinta lor de a-si vedea implinite niste vise( pe care cei mai multi nu si le permiteau) au semnat cu ochi inchisi orice hartie pusa in fata de functionarul bancar. Rezultatul, situatia actuala cand amarati care nu-si pot permite sa mai plateasca pierd si bruma de economisire pe care o facusera pana la data semnari creditului, oportunisti de serviciu care profita de situatia actuala si, nu in ultimul rand, noi toti cei care vom plati aceste credite neperformante, caci dupa cum spunea si dnul Radulescu, contractul este contract si cine-l anuleaza unilateral, plateste...
    • Like 2
  • Acum eu nu stiu, dar personajul respectiv a luat creditul "pe persoana"? Si cu ce a garantat?
    • Like 0
  • Ghe. S. check icon
    Totusi acestor oameni din BNR care se simt brusc si devin benevol atat de revoltati incat dau genul acesta de declaratii, nu le zice nimeni ca sunt ridicoli? Legea se adreseaza, in mod evident, doar consumatorilor, nu profesionistilor (care iau credit pt investitii: bursa, imobiliare etc ) Asa ca mai usor cu aroganta pe scari.
    • Like 1
  • Subscriu. Si eu sunt deacord ca "Legea trebuie să se adreseze celor „cărora le este pus în pericol venitul lunar”, nu „speculatorilor”".
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult