Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Raluca Munteanu – Director de Dezvoltare IULIUS: Investițiile viitorului sunt cele care răspund așteptărilor comunității, care valorifică potențialul orașelor și le dau un imbold de dezvoltare

Raluca Munteanu

Care sunt spațiile care îi aduc azi cel mai bine pe locuitorii orașelor împreună, le dau o stare de bine, dar și un sentiment al apartenenței? Este vorba despre grădini, crede Raluca Munteanu, directorul de dezvoltare IULIUS, grupul care a dezvoltat, la Iași și Timișoara, cele mai mari proiecte mixte cu componentă de regenerare urbană din România - Palas și Iulius Town. Palas este singura zonă din Iași unde oamenii au voie să calce pe iarbă, fără teama că o vor distruge sau că se va usca. Acolo, gazonul, conceput special pentru trafic intens, este tuns și îngrijit special pentru ca adulții să se poată plimba, iar copiii să se poată rostogoli în voie. În proiectul de la Timișoara, înainte ca săpăturile să înceapă sau chiar conceptul arhitectural să fie finalizat, au fost cumpărați copacii - arbori maturi, care au fost aduși din Italia, aclimatizați și replantați în România. „La noi, spațiul verde e mai mult decât acel indicator pe care trebuie să îl respecți la PUZ. Îl gândim de la nivel de masterplan, se integrează de la început și are propriile nevoi de care avem grijă”, povestește Raluca Munteanu.

Grupul Iulius are în portofoliu proiecte ce au presupus investiții de peste un miliard de euro la Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava, două dintre acestea - Palas și Iulius Town – reprezentând împreună o investiție de 750 de milioane de euro”. Ambele au reușit să revitalizeze zone importante ale orașului și să creeze ecosisteme în care oamenii lucrează, trăiesc și își petrec timpul liber. Sau, în engleză, work, live, play - un concept de dezvoltare din ce în ce mai răspândit la nivel internațional.

„Un student ieșean care termină facultatea se gândește acum: Poate pot să rămân în Iași, pentru că pot să îmi valorific și aici talentul”

„În proiectul Palas, lucrează peste 9.000 de persoane și își au sediul 50 de companii internaționale, s-a consolidat aici un district de afaceri. Dacă cauți pe Google Iași, o să vezi că principalul lucru care îți apare sunt poze cu fațada sudică a Palatului Culturii, pentru că proiectul nostru a valorificat clădirea iconică a orașului și i-a dat alte valențe. Atât proiectul din Timișoara, cât și cel din Iași au prelungit centrele orașelor. Lumea vine aici nu doar ca să meargă la job sau să își facă cumpărăturile, ci locurile au devenit o destinație în sine. În Timișoara nu existau clădiri de birouri clasa A cum sunt acum, în Iulius Town. Inevitabil, atragi investitori, foarte multe companii vin dacă au un loc unde să se dezvolte. Noi am crescut foarte mult în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara pentru că sunt orașe academice. Și, spre deosebire de alți dezvoltatori, asta a fost strategia noastră: să construim în orașe academice, să creștem sustenabil și să devenim lideri de piață”, spune Raluca Munteanu.


Potrivit acesteia, atunci când începi un proiect trebuie să pornești de la nevoile oamenilor. „Proiectele noastre au răspuns la nevoia de infrastructură, de degrevare a traficului, de creare de parcaj în centrul orașului, foarte important, pentru că nu existau. Au răspuns la nevoia de a consolida companiile și de a atrage investitori și la nevoia de a securiza talentul. Eu asta cred că au făcut proiectele Palas și Iulius Town. Un student ieșean care termină facultatea se gândește acum: Poate pot să rămân în Iași, pentru că pot să îmi valorific și aici talentul, pentru că am aici companii internaționale, nu trebuie să mă duc în București sau să plec din țară”, crede Raluca Munteanu.

„În 2008, a venit criza și nu se mai vindeau apartamente, iar noi eram cu un proiect finanțat de bănci, când toată lumea oprea orice fel de investiții. A trebuit atunci să luăm o decizie”

La început, în 2005-2006, Palas a fost gândit ca un proiect rezidențial cu 700 de apartamente și a avut, din capul locului, de depășit o serie de provocări din punct de vedere al infrastructurii. Una dintre ele a fost că era amplasat într-o zonă istorică. O alta, că trebuia consolidat tot versantul Palatului Culturii.

„Tot ce a însemnat infrastructură a fost foarte complicat și a durat cam până în 2008 să finalizăm aceste lucrări. Toată construcția a fost făcută pe piloni forați, solul este un factor care poate să îți dea provocări, pentru că el îți impune ce fel de structură o să ai. În 2008, a venit criza și nu se mai vindeau apartamente, iar noi eram cu un proiect finanțat de bănci, când toată lumea oprea orice fel de investiții. A trebuit atunci să luăm o decizie. Ce facem să continuăm proiectul?”, povestește Raluca Munteanu.

„Proiectul Palas a fost singurul proiect construit în perioada de criză”

Decizia a fost ca proiectul rezidențial să fie transformat într-unul de retail și birouri, iar ceea ce trebuia să fie o grădină interioară a devenit un mall, cu 5 niveluri de parcare subterană, cea mai mare din România. „Proiectul Palas a fost singurul proiect construit în perioada de criză. Turnul de rezidențial deja construit a fost convertit în birouri, a fost complicat, dar am putut face asta datorită flexibilității pe care o avem, pentru că suntem o companie antreprenorială și suntem capabili să ne adaptăm.

Dincolo de faptul că am curățat zona, principalul lucru benefic care s-a întâmplat a fost că am deschis Palatul spre comunitate. E foarte important, lumea vedea Palatul Culturii din cealaltă parte, dinspre pietonal, dar în spate nu era nimic.

La Palas, o provocare a fost faptul că am construit în centrul orașului, care este zonă istorică. Una este când faci o cutie de supermarket, plus galerii, în afara orașului, și cu totul altceva atunci când faci un proiect de regenerare în centrul orașului. La acest moment, cred că suntem singurii capabili să abordăm o zonă centrală cu o dezvoltare amplă, care să implice și investiții în infrastructură, și construcții majore și să facem acest lucru de o manieră care să nu creeze disconfort pentru comunitate”, afirmă Raluca Munteanu.


„La Timișoara am construit extinderea de aproximativ 30.000 de metri pătrați de la mall, plus clădirile, plus parcul fără să închidem mall-ul o zi”

La Timișoara, situația a fost diferită: proiectul Iulius Town a pornit de la un mall, cu o mare parcare. Însă ideea de a-ți lăsa mașina, a merge pe asfalt spre spațiul comercial și a te întoarce înapoi cu sacoșele pline părea prea mică pentru nevoile locuitorilor Timișoarei. Așa că proiectului i-a fost adăugată o componentă de birouri, primele de tip clasa A din oraș, parcare subterană și supraterană multilevel și un parc cu un mic lac cât mai apropiat de cele naturale. „La Timișoara am construit extinderea de aproximativ 30.000 de metri pătrați de spații comerciale , plus clădirile, plus parcul fără să închidem mall-ul o zi, prin etapizare și muncă inteligentă de construire”, amintește Raluca Munteanu. Dezvoltatorii au creat o arteră pietonală care să lege parcul botanic cu parcul de la Iulius Town și să creeze astfel o legătură între proiect și oraș. „Am achiziționat terenuri l și am creat acest pasaj subteran, de patru benzi, care conectează două artere principale, ca să nu avem blocaj în trafic în jurul proiectului, pe care l-am donat către Municipalitate. După care am chemat niște artiști graffiti din 11 țări și am făcut o galerie de artă urbană”, explică reprezentanta Iulius Town.

„Mediul îți imprimă un anumit fel de comportament”

Ea este de părere că spațiul în care se află le influențează oamenilor nu doar starea de spirit, ci și comportamentul. „Când te duci în locurile respective, te simți ciudat să arunci pe jos sau să rupi florile, mediul îți imprimă un anumit fel de comportament, prin faptul că este totul, spunem noi, cât se poate de îngrijit. Toate clădirile noastre sunt clădiri verzi certificate după strandarde internaționale. Asta înseamnă că ai parcare pentru biciclete, ai tot ce înseamnă colectare selectivă de deșeuri, reciclare, dușuri în clădiri. Dacă vrei să vii cu bicicleta la birou, ai unde să îți faci duș și apoi te duci să lucrezi. Toate lucrurile acestea imprimă un anumit tip de comportament. O altă chestiune este că, venind zi de zi, poate te gândești că ai vrea în zona în care locuiești tu să fie la fel de frumos. La nivel de implicare civică, ce putem să facem noi este să susținem proiecte pentru comunitate”, spune Raluca Munteanu.

Potrivit acesteia, în perioada pandemiei de coronavirus, proiectele grupului IULIUS au fost ocupate în proporție de 100%. „Gradul de ocupare e un semn de calitate și arată că business-urile cu care lucrăm sunt sustenabile. Ne-am îndeplinit promisiunile și avem companii care doresc să crească în proiectul nostru. Un alt fel în care ne măsurăm impactul este să vedem că oamenii își petrec timpul în proiectele noastre. Când am inaugurat Iulius Town, acea conexiune între centrul orașului și parc, care nu exista și lumea trebuia să ocolească, a fost deschisă la miezul nopții și am văzut imediat că oamenii au început să o folosească a. Acesta e cel mai bun semn că ai făcut ceva bun”, crede Raluca Munteanu.

Orașele în care trăim contează. În proiectul #OrașeRenăscute vom dezbate modul în care orașele din România își pot valorifica viitorul cu ajutorul proiectelor de regenerare urbană.

#OrașeRenăscute este un proiect susținut de grupul IULIUS.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • As usual, someone has to apply them in this land of demagogue baboons ! #deRomania
    • Like 1
  • Nume check icon
    Tot nu ati reparat tastaturile sa bata tasta "P" la un articol de reclama:)
    • Like 0
    • @ Nume
      check icon
      E foarte adevărat ceea ce spune dna Munteanu, nu articol de reclamă.
      Reclamă la ce? La bun-simț și civilizație?
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult