Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Raluca Prună, despre cum s-a schimbat în Parlament legea recursului compensatoriu: „Parlamentul a măcelărit acest proiect”

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea legii recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au beneficiat de suprafața minimă necesară. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Toată expunerea de motive, statistici și impact – aici. Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO”, a scris Raluca Prună pe Facebook

Atunci când a ajuns în Parlament, proiectul a suferit însă schimbări radicale și în ceea ce priveste numărul zilelor considerate executate, și în ceea ce privește suprafața minimă. Mai mult decât atât, intervenția din Parlament a făcut ca nu doar deținuți care nu au beneficiat de suprafața minimă să poată fi eliberați. 

„Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților. Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile”, a afirmat Raluca Prună. 

Aceasta îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de lașitate. „Este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii”, a spus ea.

Pe vremea când era ministru al Justiției, aceasta spune că a avut de respectat o decizie a CEDO prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea penitenciarelor. „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”, a mai spus ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult