Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Raluca Prună, despre cum s-a schimbat în Parlament legea recursului compensatoriu: „Parlamentul a măcelărit acest proiect”

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea legii recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au beneficiat de suprafața minimă necesară. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Toată expunerea de motive, statistici și impact – aici. Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO”, a scris Raluca Prună pe Facebook

Atunci când a ajuns în Parlament, proiectul a suferit însă schimbări radicale și în ceea ce priveste numărul zilelor considerate executate, și în ceea ce privește suprafața minimă. Mai mult decât atât, intervenția din Parlament a făcut ca nu doar deținuți care nu au beneficiat de suprafața minimă să poată fi eliberați. 

„Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților. Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile”, a afirmat Raluca Prună. 

Aceasta îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de lașitate. „Este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii”, a spus ea.

Pe vremea când era ministru al Justiției, aceasta spune că a avut de respectat o decizie a CEDO prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea penitenciarelor. „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”, a mai spus ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu finala Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra Căpitănescu și trupa ei au obținut rezultat istoric la Eurovision 2026. Cifrele arată așa: locul 3 în clasamentul final, locul 2 la televot în finală, locul 2 în semifinală. Însă, în spatele acestora, se ascunde povestea unei fete de 22 de ani, care urmărește Eurovision de când era mică, și care a ajuns acum să-și transmită mesajul pe scena mult visată, în văzul a peste 160 de milioane de telespectatori.

Citește mai mult

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult