Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Raluca Prună, despre cum s-a schimbat în Parlament legea recursului compensatoriu: „Parlamentul a măcelărit acest proiect”

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea legii recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au beneficiat de suprafața minimă necesară. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Toată expunerea de motive, statistici și impact – aici. Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO”, a scris Raluca Prună pe Facebook

Atunci când a ajuns în Parlament, proiectul a suferit însă schimbări radicale și în ceea ce priveste numărul zilelor considerate executate, și în ceea ce privește suprafața minimă. Mai mult decât atât, intervenția din Parlament a făcut ca nu doar deținuți care nu au beneficiat de suprafața minimă să poată fi eliberați. 

„Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților. Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile”, a afirmat Raluca Prună. 

Aceasta îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de lașitate. „Este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii”, a spus ea.

Pe vremea când era ministru al Justiției, aceasta spune că a avut de respectat o decizie a CEDO prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea penitenciarelor. „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”, a mai spus ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult

Eoliene / sursa foto: Inquam Photos

Suntem într-un moment foarte dificil care nu mai poate fi rezolvat cu încă o rundă de împrumuturi și încă o rundă de consum în neștire. Vestea bună este că avem în sfârșit un prim ministru capabil, care pare decis să ia decizii dure care să ne scoată repede din criza. Întrebarea este: suntem în stare pentru prima oară după Revoluție să facem ceva pe termen lung?

Citește mai mult