Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Raluca Prună, despre cum s-a schimbat în Parlament legea recursului compensatoriu: „Parlamentul a măcelărit acest proiect”

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea legii recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au beneficiat de suprafața minimă necesară. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Toată expunerea de motive, statistici și impact – aici. Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO”, a scris Raluca Prună pe Facebook

Atunci când a ajuns în Parlament, proiectul a suferit însă schimbări radicale și în ceea ce priveste numărul zilelor considerate executate, și în ceea ce privește suprafața minimă. Mai mult decât atât, intervenția din Parlament a făcut ca nu doar deținuți care nu au beneficiat de suprafața minimă să poată fi eliberați. 

„Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților. Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile”, a afirmat Raluca Prună. 

Aceasta îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de lașitate. „Este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii”, a spus ea.

Pe vremea când era ministru al Justiției, aceasta spune că a avut de respectat o decizie a CEDO prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea penitenciarelor. „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”, a mai spus ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult