Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Raluca Prună, despre cum s-a schimbat în Parlament legea recursului compensatoriu: „Parlamentul a măcelărit acest proiect”

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea legii recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au beneficiat de suprafața minimă necesară. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Toată expunerea de motive, statistici și impact – aici. Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO”, a scris Raluca Prună pe Facebook

Atunci când a ajuns în Parlament, proiectul a suferit însă schimbări radicale și în ceea ce priveste numărul zilelor considerate executate, și în ceea ce privește suprafața minimă. Mai mult decât atât, intervenția din Parlament a făcut ca nu doar deținuți care nu au beneficiat de suprafața minimă să poată fi eliberați. 

„Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților. Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile”, a afirmat Raluca Prună. 

Aceasta îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de lașitate. „Este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii”, a spus ea.

Pe vremea când era ministru al Justiției, aceasta spune că a avut de respectat o decizie a CEDO prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea penitenciarelor. „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”, a mai spus ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

ctp

Seňora Corina Machado, cică lider al opoziției democratice din Venezuela, s-a dus la Casa Albă ca să-i înmâneze președintelui premiul ei Nobel pentru Pace, să și-l pună pe perete. Comitetul Nobel a precizat că manevra nu are nicio valoare, premiul este netransferabil. În schimb, Machado a plecat cu o pungă de cadou branduită Trump. Și buzele umflate fără botox – a fost expediată nepromițându-i-se nimic.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Grigorescu, Car cu boi pe cale de dimineață. sursa foto: Artmark

Casa de licitații A10 by Artmark anunță organizarea Licitației unei părți a Colecției Darius Vâlcov, care cuprinde lucrări de Pablo Picasso, Salvador Dali, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Victor Brauner, Jean Cocteau, Ștefan Câlția, Aurel Băeșu, Horia Bernea și alții.

Citește mai mult