Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Discret, ascunși în marea masă a găinarilor, tâlharilor, criminalilor și violatorilor. Așa vor pleca din închisori toți clienții politici

Sorin Dumitrașcu

(Sorin Dumitrașcu, președintele FSANP / Foto Inquam Photos/George Călin)

„Gândiți-vă la orice om politic sau om de afaceri care e acum în închisoare - acela va pleca acasă. Toți vor ieși”, spune Sorin Dumitrașcu, președintele Federatiei Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, într-un interviu în Republica.

Discret, fără să îi știe nimeni, ascunși în marea masă a găinarilor, tâlharilor, corupților, criminalilor și violatorilor. Așa se vor libera.

Dacă la un act de grațiere normală unele categorii erau excluse - deținuți care au săvârșit infracțiuni cu violență, fapte de corupție sau fapte reprobabile - legea privind recursul compensatoriu, intrată în vigoare joi, nu mai creează astfel de „discriminări” între pușcăriași. Toată lumea scapă.

Fiecare în parte este evaluat şi i se scad din pedeapsa totală șase zile la fiecare 30 de zile în care a trăit în condiţii improprii după gratii. 

Miza erau, desigur, clienții politici. Care numai de condiții improprii nu au avut parte în închisori – nu au stat câte 20 în celule de câțiva metri pătrați, cu mucegai și păduchi. Parlamentarii au avut grijă să modifice proiectul de lege.

Noaptea ca hoții - așa a început guvernarea PSD. Cu o grațiere dată noaptea, cu modificarea unor prevederi din Codul penal.

Definiția spaţiului necorespunzător, definit inițial ca „un spaţiu mai mic sau egal cu 4 metri pătrați pe deţinut”, a fost modificată în Parlament în „oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri” la condiţiile impuse de standardele europene.

Adică dacă într-un penitenciar este o celulă unde stă un deținut privilegiat, cu doi-trei tovarăși, iar alții stau 20-30 în cameră, de reducerea de pedeapsă beneficiază și unii și alții.

În prima zi au plecat 529. Numărul i-a „depășit așteptările” ministrului Justiției, Tudorel Toader. Care cu câteva zile înainte știa „exact” câți oameni se vor libera.

Alți 3.349 își așteaptă rândul la prima comisie pentru liberare condiționată.

Din toți, 80 la sută se vor întoarce după gratii cam într-un an. Și ei știu asta. Nu și-au luat „adio” de la cei ce i-au supravegheat, ci „la bună vedere”.

Discuția cu Sorin Dumitrașcu, liderul Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP):

Care sunt principalele probleme ale Legii recursului compensatoriu, prin care peste 500 de deţinuţi au ieşit joi din închisori, mai devreme decât ar fi trebuit, iar alți peste 3.300 vor ieși săptămâna viitoare?

Problemele sunt legate în primul rând de neclaritățile care sunt incluse în actul normativ. Nu este foarte clar cum anume se interpretează principala prevedere a actului normativ și anume cea referitare la considerarea ca executate a unui număr de șase zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții improprii. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a criticat acest proiect de act normativ încă de când a apărut ideea, un alt motiv fiind soluția juridică aleasă. Atunci am cerut foarte deschis Guvernului să își asume un act de grațiere, dacă asta își dorește. Noi am considerat că este preferabilă o acțiune de politică publică cinstită, pe față, în locul acestei legi care pune o povară administrativă imensă pe sistemul penitenciar, fără ca beneficiile pe termen lung să fie consistente. Noi considerăm că deși acum sunt puși în libertate un număr de deținuți, peste un an, un an și ceva, populația penitenciară nu va fi afectată semnificativ de acest act în sine. Însă noi vom rămâne cu povara administrativă a calculării celor șase zile pentru fiecare 30 de zile de detenție în condiții improprii.

O altă chestiune pe care noi o considerăm nefirească este aceea că se aplică tuturor deținuților - hoți, tâlhari, criminali, violatori, corupți, toți primesc aceste beneficii. Dacă la un act de grațiere normală unele categorii erau excluse – deținuti care săvârșiseră infracțiuni cu violență, care săvârșiseră fapte de corupție sau fapte reprobabile -, acum nu se mai întâmplă acest lucru. Absolut toți deținuții au beneficiat de această lege, așa că au fost puși în libertate hoți, tâlhari, criminali, violatori, corupți, fără nicio deosebire. Sau dacă nu au fost puși deja în libertate, vor fi în curând, pentru că iată mai sunt peste 3.300 de deținuți care așteaptă viitoarea comisie de liberare condiționată pentru a fi puși în libertate. 

„Parșivenia unui asemenea act de clemență în masă este că de fapt contribuie la creșterea criminalității”

Cum a fost modificat proiectul de act normativ în Parlament astfel încât acum ies din pușcărie nu numai cei care au stat în condiții improprii, câte 20-30 în camere cu mucegai, ci și deținuții cu regim privilegiat ?

Proiectul a intrat în Parlament referindu-se la trei zile de câștigat pentru fiecare deținut, nu șase. La acel moment se referea la câștig, urmând ca aceste trei zile să fie adăugate la zilele câștigate prin muncă sau prin activități educative, ceea ce însemna că deținutul ajungea la un moment dat în fața unui judecător care decidea dacă să îl libereze sau nu condiționat. În Parlament de la trei zile s-a urcat la șase zile, și s-a schimbat și natura juridică a prevederii normative. Nu mai este o vocație, devine o obligație. Practic cele șase zile considerate executate efectiv se scad din durata pedepsei, așa se face că din ce era o posibilitate a devenit o obligație, și de la trei zile a urcat la șase zile. În plus s-a mai modificat ceva în Parlament. Dacă inițial, așa cum era normal, condițiile improprii se calculau la nivel de cameră, la un moment dat - nu știm cum și nu știm de ce, dar putem să bănuim pentru cine - , s-a renunțat la calcularea pe cameră pentru că tocmai deținutii protejați, deținuții cu oarecare greutate politică pe vremuri sau din afaceri nu intrau în această categorie, pentru că ei stăteau în condiții bune. Și atunci s-a extins acest calcul la nivelul clădirii, ceea ce este absolut incorect. Așa cum nu e normal ca de asistență socială să beneficieze toți oamenii, otova, așa nu e normal ca de acest beneficiu pentru condiții improprii să aibă parte toți deținuții. Pentru că unii au stat în condiții improprii, alții nu.

Adică dacă într-un penitenciar este o celulă unde stă un deținut privilegiat, client al clasei politice, cu doi-trei tovarăși, iar alții stau 20-30 în cameră, de reducerea de pedeapsă beneficiază și unii și alții. Corect?

Beneficiază toată lumea, otova, exact. Și cei care au stat în condiții improprii și cei care au stat în condiții proprii beneficiază de acest avantaj legal.

Vorbeați de povara administrativă imensă. Puteți detalia?

Sunt directori de penitenciare care au spus că își asumă riscul unor eliberări eronate pentru a evita detenții ilegale, pentru că nu are nimeni certitudinea că sistemul funcționează și că nu vor fi erori. Riscul e mare dacă se ajunge la concluzia că am ținut un deținut în penitenciar chiar și cu o zi mai mult decât trebuia.

Ați acuzat Ministerul Justiției că nu și-a făcut treaba, că a făcut totul pe genunchi. 

A tot fost așteptat un ordin al ministrului Justiției, care ar fi trebuit să fie publicat în Monitorul Oficial. În cele din urmă s-a publicat cu o seară înainte de a intra în vigoare, deși ar fi trebuit să fie publicat cu 30 zile înainte. Apoi s-au făcut repede acele formulare și registre ce trebuie completate pentru ca să facem calculul pentru deținuți. Deși există sistem informatic, pentru fiecare deținut se face o fișă individuală, pentru că fiecare deținut a umblat prin diverse camere și diverse pușcării. Gândiți-vă că formularele au venit la orele 22:00, urmând ca a doua zi să fie calculate toate aceste zile considerate ca executate. A fost pe genunchi, Ministerul Justiției nu și-a făcut deloc, dar deloc treaba. Existau și stări de tensiune în penitenciare la acel moment, pentru că deținuții nu știau ce se întâmplă. Tocmai de aceea am cerut ministrului Justiției să iasă public și să dea un mesaj cât poate dânsul de optimist, chiar dacă știam că nu suntem pregătiți. Și asta a și făcut.

Spuneați că de regulă 80 la sută din deținuții liberați se întorc în închisoare într-un an, un an și ceva. Adică să ne așteptăm acum ca oamenii aceștia să înceapă să fure, să tâlhărească, să comită violuri, crime?

După astfel de măsuri de clemență aproape toți revin după gratii, mai devreme sau mai târziu. De regulă 80 la sută din ei se întorc. Parșivenia unui asemenea act de clemență în masă este că încurajează deținuții să comită mai multe infracțiuni și că de fapt contribuie la creșterea criminalității. Pentru că deținutul spune OK, statul mi-a dat o dată, dacă o să mă mai plâng o dată de condițiile alea jegoase din penitenciare atunci o să îmi mai dea o dată. Atunci de ce să nu fur, de ce să nu dau în cap, de ce să nu violez? 

„Cred că motivul eliberării anticipate este că au avut obligații personale, din rațiuni politice, adică au fost niște oameni care erau în penitenciar și trebuiau să scape”

Printre persoanele eliberate acum sunt unele care au mai beneficiat în trecut de clemență? Au mai fost grațieri mascate?

Mascate nu au mai fost. Asta e mascată. Celelalte au fost pe față. O problemă pe care o văd eu - și nu a fost foarte discutată - este că de această grațiere beneficiază și cei care, fiind în liberare condiționată, au mai comis alte infracțiuni. Deci statul a fost deja o dată clement cu el și i-a spus deținutului: «Ai făcut atâția ani de detenție, ar fi trebuit să faci atât, pleci acasă mai devreme, dar ai obligația de a deveni un bun cetățean și de a nu mai face prostii. » Or nu s-a întâmplat așa. Ei bine și acești deținuți au beneficiat de această liberare anticipată sau grațiere mascată, cum vreți să îi spuneți.

Justiția este foarte atentă la binele infractorilor.

La ultima întâlnire, un tête-à-tête, l-am întrebat pe domnul ministru: toată lumea este îngrijorată pentru deținuți și până la un punct e normal să avem această îngrijorare, dar ce se întâmplă cu victimele? Nu am văzut un cuvânt spus de cineva despre măsuri reparatorii, despre câți bani o să dea statul român victimelor. 

Credeți că guvernanții se așteaptă să fie votați de cei eliberați?

Câți oameni o să îi voteze? Statistic, oamenii aceștia nu contează, oamenii aceștia și familiile lor nu sunt printre cei ce votează. Cred că motivul eliberării anticipate este că au avut obligații personale, din rațiuni politice, adică au fost niște oameni care erau în penitenciar și trebuiau să scape. Altfel nu se justifică niciuna dintre măsurile acestea. Gândiți-vă că guvernarea așa a început, cu o grațiere dată noaptea, cu modificarea, noaptea, a unor prevederi din Codul penal.

„În perioada următoare vom avea niște infracțiuni de o să ne stea mintea în loc comise de oamenii pe care acum i-am pus în libertate”

Puteți da câteva exemple de cazuri de persoane ce vor fi eliberate? Ce fapte au comis?

Sincer, nu pot, dar gândiți-vă că acolo e toată tipologia deținuților, toată mizeria umană e în spectrul acesta. Nu pot să dau un exemplu. Dar gândiți-vă că sunt 500 de oameni care au comis fapte de la furt până la crimă și care au plecat acasă. Gândiți-vă că mai sunt peste 3.300 care vor pleca săptămâna viitoare. Un lucru care scapă din vedere e că în perioada următoare vom avea niște infracțiuni de o să ne stea mintea în loc, comise de acești oameni pe care acum i-am pus în libertate. Atunci să văd reacția guvernului.   

Cei ce ies acum sunt condamnați la o viață de infractor, iar cei ce votează Partidul – la o viață de victimă.

Exact. În mod direct pe oamenii aceștia nu îi ajută nimeni. Faptul că îi scoate din penitenciar fără să le dea și o opțiune, nu e un ajutor. E doar o păcăleală. Au scăpat, dar nu îi așteaptă nimic acasă. Îi așteaptă același mediu criminogen care i-a adus în penitenciar. Nu se întâmplă nimic pozitiv, nimic special cu ei.

Cine sunt clienții politici care vor ieși?

Nu am lista, dar sunt. Gândiți-vă la orice om politic sau om de afaceri care e acum în închisoare - acela va pleca acasă odată cu intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu. Toți vor ieși. Au fost condamnați la trei-patru ani, au stat șapte-opt luni în arest la domiciliu, li se aplică șase zile la 30 de zile de stat în penitenciar și uite așa au făcut termenul, au intrat în comisie și au plecat acasă. Discret, fără să îi știe nimeni, ascunși în marea masă a găinarilor, tâlharilor, corupților, criminalilor și violatorilor.

Care e atmosfera în pușcării? Ce spun angajații din sistemul de penitenciare? Dar cei ce urmează să iasă?

Până la urmă e o lege și o aplică. Singura problema e de natură birocratică. Cei de după gratii se bucură. Să știți că nu își iau adio, își iau la bună revedere pentru că majoritatea se vor întoarce.

Din ce penitenciare vor ieși cei mai mulți deținuți?

Din peniteciarele mari ies mulți - Giurgiu, Timișoara, Jilava. Administrația Națională a Penitenciarelor a pus la dispoziție o statistică cu numărul deținuților care au fost și vor fi eliberați din închisori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vai de pacatele noastre!ca de ale lor au avut grija parlamentarii si guvernul!!!ptiu...
    • Like 0
  • Domnule Musatescu,va inteleg perfect,iaras suna urat din partea mea care acum 50 de ani am hotart sa plec din tara cu multe riscuri,insa cine ramane acasa el trebuie sa faca ordine.De exemplul in cabina de vot.Tot respectul ,sanatate
    • Like 1
  • Daca se presupune ca intr-un an se reintorc in puscarii statul trebuie sa se grabeasca cu consruirea rapida a noilor puscarii de lux pt a nu trebui sa elibereze tot timpul condamnatii care vor incepe ravagiile in tara pt a putea supravietui.
    • Like 1
  • Asta ne mai lipsea!sa iasa hotii politicieni pe linga hotii si,violatorii si tilharii ,care oricum se vor intoarce in puscarii cit de curind,cei responsabili de eliberarea lor stiind ca ei se vor intoarce,mai putin tovarasii lor politruci,file'ar tarina usoara sa le fie!!!AMIN!!!
    • Like 0
  • Nu va suparati,nu-mi sta bine,mie care treiesc aproape jumatate de secol in afara tarii mele dar nu pot sa ma stapanesc ,sa nu scriu aici:
    Pana ce romanii nu-si respecta propria tara,statalitatea romaneasca,considerand statul ca un adversar,alegatorii votand cunoscuti penali in parlament,pana atunci nu se va schimba nimic si anume nici in punctele esentiale (cum spunea Caragiale) Generatia tanarta nu se poate lasa intimidat de gramada de hoti,profitori ,patrioti la bine.Tiptil ,tiptil ,puscariasii se vor reintoarce in politica cu noi strategii ,santaj,relatii dobandite in inchisoare...
    • Like 5
    • @ Hermann Farkas
      Salut!din pacate sau nefericire,ai dreptate...am vrut f.s.n.,am avut parte de f.s.n.,aaa ...pardon p.s.d.,eu ma fer la majoritatea pupatorilor drvmoaste politicienesti!!!degeaba nu i-am votat,tot ca ei au iesit!!!asta cred ca este un blestem pe capul nostru,al tuturor celor ce traiesc in tara asta mulsa din toate directiile...d'zeu cu mila...stii cum e zicala aia:scape cine poate,cine nu!!!???...
      • Like 0
  • Nu numai cei din politica se bucura, ci si propagandistii progresisti de pe facebook. Discriminam hotii altfel, ii tratam ca pe suboameni pe pedofili si violatori in conditii inumane. E neoliberal sa facem asa ceva, trebuie ca societate sa ii primim cu bratele deschise si sa ii integram. Nu din vina lor sunt hoti, pedofili, violatori, ci a noastra, a tuturor, ah, si a saraciei+patronilor hapsani. Personal, i-as integra pentru inceput in familiile progresistilor sa vedem daca l-au lecturat bine pe Marx in puscarie.
    • Like 3
    • @ Cristian Valsan
      Prima data va pun un like din partea mea fiindca criticati libertanismul ( nu liberalismul) Dupa aceea vreau sa mentionez ca neoliberalismul nu sprijina orice fel de libertanism.Marx si Milton Friedman nu sunt prieteni ideologici.. Eu nu sunt neoliberalit fiindca conceptia lor nu e crestina ,nu ajuta victimele societatii,nu vor atenuarea nedreptatiilor sociale ci sunt "darwinisti de societate"
      • Like 0
    • @ Hermann Farkas
      Sigur ca da, neoliberalismul nu-i nici el mult mai laudabil si prea putin echitabil. Eu sunt pentru democratie liberala/drepturile omului/liberalism clasic/stat de drept. Progresistii neomarxisti l-au resapat pe Marx in diferite lupte de clasa, vezi Hollywood-ul ce le da directia care prezinta puscariasii exclusiv ca victime ale opresiunii, creeaza false antagonii sociale si fac pe oprimatii sortii stiind foarte bine ca pactul stat-societate nu poate fi bazat decat pe negociere/compromis/ reguli clare si precise, solutii realiste si protectia persoanei vatamate, nu pe utopii. Le pasa acelor dobitoci ce impact va avea asupra victimelor eliberarea intempestiva a scursurilor care le-au distrus viata? Le pasa de prioritatile unui stat sarac, construct. de scoli, spitale, probl. somajului? Evident, nu. Teoria critica nu se potriveste la fel de bine in acele cazuri.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult