Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Rămâne cum au stabilit. Bulgaria se pregătește de aderarea la zona euro, în ciuda nemulțumirii cetățenilor

Plata în euro

Foto: Getty Images

1 ianuarie 2024 este data la care Bulgaria va introduce moneda Euro, a declarat categoric Daniel Lorer, Мinistrul bulgar al Inovării și Dezvoltării, citat de presa de la sud de Dunăre.

Nu-i loc de dubiu, a dat de înțeles ministrul, menționând că data a fost stabilită de guvernul anterior, iar actualul guvern nu face decât să se deplaseze pe traiectoria deja convenită.

Altfel spus: le place sau nu bulgarilor, le convine sau nu, rămâne cum au stabilit.

Dar cine, ce și cum a stabilit?

Povestea începe în îndepărtatul 2015, pe vremea fostului premier Boyko Borissov. Fără dezbateri publice, fără analize, fără studii de impact, spun analiștii, se arunca în spațiul public tema aderării la Euro, cu șanse reale ca întreg procesul să decurgă într-o totală lipsă de transparență.

Mulți specialiști se așteptau ca strategia demarată atunci, să fie regândită odată cu venirea la putere a primului guvern interimar de anul trecut. Nu numai că nu s-a întâmplat, ba chiar la sfârșitul lunii iunie 2022, guvernul de atunci adoptă Planul național pentru introducerea monedei euro în Republica Bulgaria și stabilea ca dată de implementare, 1 ianuarie 2024. Planul fost publicat și propus pentru consultare publică, a și primit atunci, critici destul de importante, mai ales în ce privește necesitatea trecerii la moneda unică și lipsa unei analize riguroase beneficii vs costuri. 

Ce urmează

Următorul pas este ca membrii consiliului coaliției de guvernare să ajungă la un acord privind acest Plan național de adoptare a monedei unice, iar apoi, acest plan să fie dezbătut în Parlament. 

Documentul actual, în fază de proiect cu 71 de pagini, este extrem de important, deoarece descrie principiile, cadrul instituțional și juridic pentru adoptarea monedei Euro, principalele activități pregătitoare pe domenii de interes, dar și drepturile și măsurile de protejare ale consumatorilor și politicile de comunicare.

Opinia publică spune că ”Prețurile se vor dubla”, „Vom sărăci și mai tare”, „Pierdem controlul asupra economiei”, „Mai bine să nu ne grăbim cu Euro”, iar statisticile arată clar că populației îi este frică de introducerea monedei unice.

Ultimul sondaj efectuat în septembrie 2021, de agenția locală de specialitate Trend, arată că 58% dintre bulgari sunt împotriva introducerii monedei unice, 21% sunt pro, iar restul de 21% nu s-au pronunțat.

Sondajul include și întrebări despre posibilele consecințe ale adoptării monedei euro ca monedă națională. Două dintre acestea exprimă clar opinia majorității respondenților - 71% cred că introducerea monedei euro va duce la creșterea prețurilor, iar 65% sunt de părere că statul nu oferă suficiente informații despre consecințele adoptării noii monede. Acesta este probabil unul dintre factorii-cheie, comentează specialiștii, deoarece aproape o treime dintre oameni nu au o opinie legată de întrebările adresate. 

Același studiu, la întrebarea „Cum credeți că se va schimba Bulgaria după adoptarea Euro?”, indică că 19% spun că schimbarea va fi în bine, 47% „în rău”, 15% sunt de părere că nimic nu se va schimba, iar 19% nu au nicio opinie.

Pe de altă parte, un studiu Eurobarometru Flash arată că sprijinul monedei unice a crescut de la 50% în 2020, la 56% în mai 2021. Dar, spun euroscepticii, întrebarea era formulată destul de vag și se referea doar la susținerea în principiu a introducerii monedei Euro, fără a preciza termenul- limită de implementare. În același sondaj, 66% din respondenți consideră că Bulgaria nu e pregătită să adere la Euro.

Optimiste sau nu, toate datele indică că societatea bulgară este încă departe de consensul legat de aderarea la zona Euro.

Ceea ce urmează va fi extrem de interesant, în condițiile în care Guvernul bulgar este ferm hotărât să meargă până la capăt, și cere consiliului coaliției și Parlamentului bulgar să trateze acest proces cu cea mai mare responsabilitate și să-l desfășoare cât se poate de repede.

În același timp, premierul bulgar Kiril Petkov, încă de la începutul acestui an, declara într-un interviu pentru BloombergTV că guvernul bulgar înțelege beneficiile economice ale acestui proces și că își propune ca acesta să fie parte integrantă a politicii financiare a Bulgariei.

În opinia sa, cu mare atenție trebuie abordate comunicarea către populație și discuțiile cu părțile interesate, legate de aspectele practice ale aderării la moneda Euro. Tot premierul afirma că trebuie urmărite cu mare atenție toate posibilele consecințe, apreciind, totuși că introducerea monedei unice în Bulgaria va decurge ușor, fără riscuri majore, în condițiile în care, în Bulgaria, încă din 1997 există Consiliu Monetar prin care leva este legată de Euro, iar cursul valutar este fix. În acest moment, Bulgaria se confruntă cu o creștere a inflației cu 1-1,5% peste rata europeană, însă premierul o consideră ca fiind în limite normale.

Tot premierul a confirmat că rata de schimb valutar leva-euro nu se va modifica până la aderarea la moneda unică.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult