Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Recensământul în Marea Britanie. Este prima dată când ne putem identifica drept români și europeni, prin intermediul a cinci întrebări simple

Recensământ UK

Foto: Profimedia

Marea Britanie. 21 martie este data oficială când are loc recensământul în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Demersul se desfășoară o dată la zece ani și, după cum au estimat autoritățile britanice, este probabil ultima oară când se va desfășura în aceasta formă.

Anul acesta în schimb, este prima dată când am ales să mă implic activ, independent și voluntar, în desfășurarea operațiunilor. Din decembrie, anul trecut, am luat legătura cu Oficiul Național de Statistica britanic, prin intermediul organizației noastre, DOR - Romanian Diaspora. Le-am povestit într-un mail de prezentare despre dorința de a ne implica, disponibilitatea noastră, la nivel de organizație comunitară și le-am lăsat datele noastre de contact.  

La câteva săptămâni, chiar înainte de Crăciun, am primit un telefon din partea lor cu un braț de informații, multe în limba română și, disponibilitatea de a discuta și la nivel național cât și la nivel regional, printr-o rețea bine structurată de contacte pe care ne-o puneau la dispoziție.

“Am trecut în revistă toate informațiile și le-am programat pentru difuzare, în mod sistematic”, spune Adrian Ratiu, DOR - Romanian Diaspora. “Ne-am asigurat că am trimis mai departe tuturor contactelor cu care colaborăm. E important să povestim ceea ce facem și să punem la dispoziție informațiile în comunitate, prin toate mijloacele de care dispunem”, adaugă Andra Craig, din partea aceleiași organizații.

Prin parteneriatele pe care le-am dezvoltat, ne-am alăturat altor organizații românești din Marea Britanie și am început să verificăm informațiile puse la dispoziție în limba română, pe website-ul de recensământ din fiecare regiune. Am contactat și organizațiile comunitare ale comunităților de rromi cu care avem legături și am recomandat să facă același lucru. Am primit un feedback amănunțit din partea Organizației Românilor din East Midlands, prin intermediul lui Marius Misin. Am deschis dialogul și cu The Roma Project, Claudia Tranca și cu Roma Support Group, Mihai Bica. Calitatea lingvistică și vizuală a informațiilor constituie amănunte importante în succesul operațiunilor de acest fel, iar Biroul de recensământ s-a dovedit deschis și proactiv, încorporând elementele pe care le furnizăm în materialele diseminate în comunitate, deși, iată, suntem la o săptămână de lansarea publică a recensământului. Se lucrează la foc continuu. Toate acestea presupun o implicare proactivă din partea tuturor organizațiilor atât pentru pregătirea materialelor cât și pentru diseminarea acestora în comunitate. 

Fiecare țară, din Marea Britanie, are site-ul său separat cu informațiile și limbile specifice regiunilor (Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord, Scoția).

Pe scurt, orice locuință va primi un plic, marcat “census” (recensământ), pe adresa poștală, în atenția “householder” (ocupantul - cel care închiriază, sau cel care deține proprietatea). Dacă la adresa respectivă locuiesc mai multe persoane (de exemplu, studenți care închiriază un apartament sau lucrători sezonieri), există două opțiuni: fie se înregistrează cu toții pe același formular (nu este recomandat din cauza faptului că datele sunt personale), fie cere fiecare în parte, un cod de recensământ individual și completează un formular separat (opțiunea pe care o recomandă și Census și organizațiile noastre). În afara codului, totul se desfășoară online. Există și opțiunea de a completa în scris, în Braille, în formate cu scrisul mai mare și, există și video cu explicații în limbajul semnelor.

“Pentru cei care au urmărit problemele cu care ne-am confruntat în ultimii ani, aceasta este o oportunitate istorică de a ilustra situația românilor din Marea Britanie”, așa cum observă pertinent Alina Nicoleta Balatchi Lupascu de la Romanian Women in the UK.

Mă refer aici nu doar la problemele de acces la vot din 2014 și 2019 dar și la lipsa de reprezentativitate a diasporei, la problemele cu care se confruntă cetățenii și misiunea diplomatică din aceasta țară, pe fondul subdimensionării resurselor comparat cu nevoile unei comunități în continuă creștere (în special pentru cerințe de bază - acte de identitate expirate, ar fi un exemplu concret, dar nu este singurul). Este prima dată când ne putem identifica drept români și europeni, prin intermediul a cinci întrebări simple. Și este prima dată când, familiile mixte sau generațiile care provin din familii mixte, au posibilitatea de a enumera etnia, naționalitățile și cetățeniile prin care se identifică. 

În 2018, The Guardian citau comunitatea românească (atunci de 411.000 persoane, conform datelor ONS), ca fiind “a doua, cea mai întâlnită naționalitate non-britanică din Regatul Unit”.

La sfârșitul anului 2020, din discuțiile cu fostul ambasador român în Regatul Unit, domnul Dan Mihalache și a cifrelor publicate de guvernul britanic pentru aplicațiile de rezidență (Settled și Pre Settled status), reieșea că numărul de cetățeni români în Marea Britanie era de peste 836.980. Numărul s-a dublat și este în creștere, în ciuda Brexitului și a pandemiei și în ciuda unei potențiale crize economice ce se profilează la orizont.

Pe lângă aceștia, se adaugă muncitorii sezonieri și cei care nu mai au pașaport românesc sau au dublă cetățenie sau care s-au născut aici și au doar cetățenie britanică sau nu au reușit să își procure încă acte de identitate românești.

Pentru toți aceștia, există câteva aspecte destul de importante care fac din recensământ o oportunitate de a se identifica și personal și la nivel comunitar. Din punctul de vedere al autorităților locale, acest lucru reprezintă o provocare pe care vor căuta să o rezolve în mod sistematic și practic, bazându-se pe informații clare din comunitate și pe principiul de cerere și ofertă. Vor dori să știe câți români sunt intr o anumită zonă pentru a se asigura că accesul egal la servicii, facilități, informație, este proporțional și corect dimensionat. Și aceasta reprezintă o oportunitate enormă pentru comunitatea românească de a se face remarcată, într-un mod cât se poate de elegant și formal. Datele demografice obținute prin exercițiul recensământului, cel puțin pentru diaspora din Marea Britanie vor constitui astfel un punct de plecare înspre o agendă publică și politică ambițioasă pentru comunitatea noastră.

Este un lucru pe care sperăm ca misiunea diplomatică l-a înțeles, de altfel demonstrat și prin faptul că s-a alăturat campaniei, diseminând informațiile de interes. De asemenea, acest fapt pe care l-am adus la cunoștință Departamentului pentru Români de Pretutindeni, dar și deputaților și senatorilor de diasporă.

Chiar dacă recensământul este relevant pentru comunitățile de români din Marea Britanie, acesta poate iniția un demers mai amplu, ce în timp va clarifica o problemă încă presantă – câți români trăiesc, muncesc sau studiază în străinătate? Câți români au plecat temporar sau permanent din țară? Așa cum statisticile demografice ajută la calibrarea serviciilor publice în țările gazdă, așa și România poate urma exemplul, depolitizând discursul nostalgic la adresa diasporei, și făcând pașii necesari înspre politici cu adevărat informate. Campania electorală pentru alegerile parlamentare (2020), așa cum s-a desfășurat peste hotare, a generat, cel puțin nominal, un consens la nivelul partidelor politice, un consens pe care ni-l dorim asumat, nu ca element de troc electoral sau artificiu discursiv (formă fără fond), ci ca soluție pe termen lung – nevoia unei reprezentări corecte , echitabile a diasporei. Tocmai de aceea, după organizarea alegerilor parlamentare în străinătate, într-un context pandemic atât de incert, ne așteptăm ca acum, cei 6 reprezentanți ai milioanelor de români să înțeleagă că mandatul câștigat nu s-a realizat fără sacrificiile benevole ale comunităților de peste hotare și implică responsabilități cât se poate de reale. Tocmai de aceea, în urma apelului public lansat cu câteva săptămâni înainte, dorim ca parlamentarii diasporei să se implice cu toată disponibilitatea și resursele în acest demers – Informați cât mai mulți români asupra importanței recensământului! Îndemnați-i să participe și folosiți această oportunitate pentru a construi pe termen lung, în acord cu promisiunile dumneavoastră electorale.

Ne bucura răspunsul primit pe 12 martie din partea Ministerului Afacerilor Externe prin care ne asigură “de tot sprijinul și deschiderea din partea Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv prin intermediul Ambasadei României la Londra, față de inițiativa, pe care o apreciază ca deosebit de importantă pentru protejarea intereselor cetățenilor români din Marea Britanie. Ca urmare a informațiilor și sugestiilor transmise, Ministerul Afacerilor Externe analizează împreună cu instituțiile care au competențe pe subiect modalitatea de susținere a demersului, urmând să ne contacteze cât mai curând posibil”.

În ceea ce privește comunitatea, semnalele sunt incurajatoare. Cei cu care am intrat în contact au început procedura de recensământ sau au început să adreseze întrebări și temeri. Pentru a ne asigura ca toate acestea sunt acoperite, organizăm și clinici de informare virtuale, live, împreuna cu suportul contactelor directe de la Biroul de recensământ (Census). Una dintre aceste clinici va avea loc pe 20 martie. Vor urma și altele.

Dacă recensamantul are loc pe 21 martie, în practica, guvernul a alocat un răgaz până la sfârșitul lunii aprilie pentru a permite tuturor cetățenilor sa își îndeplinească obligația legală de a participa. În caz contrar, vor exista amenzi de până la 1000 de lire, întrucât a nu lua parte la recensamant este considerată drept abatere de la lege.

“Pe noi ne intereseaza procedura si din perspectiva analitica”, spune Andra-Lucia Martinescu, The Diaspora Initiative. “E important să înțelegem cum ne situăm la nivel comunitar și unde sunt zonele problematice ce trebuie ameliorate. Pe de alta parte, am luat legatura cu diverse instituții precum NARIC (organismul de echivalare a diplomelor și certificatelor din Regatul Unit) pentru a înțelege terminologia specifică din formularul de recensământ și pentru a informa publicul cât se poate de corect și transparent, menținând și construind asupra raportului cu instituțiile statului britanic”.

Pentru noi, ca organizații de români din diaspora, e interesant să vedem și cum se desfășoară o astfel de operațiune într-o altă țară și să o comparăm cu felul în care a avut loc în România în trecut și, acum că a fost amânat, să putem contribui în mod proactiv la îmbunătățirea procedurilor de acasă în 2021/2022. De asemenea, ne propunem să analizăm acest proces, modul în care s-a desfășurat recensământul, dar și gradul de implicare a instituțiilor din România și din Marea Britanie și, coeziunea acestora, în sprijinul eforturilor de informare a comunităților. Pornind de la datele statistice ne vom putea coaliza la nivel de organizații pentru a împinge o agendă ambițioasă, care să răspundă aspirațiilor și așteptărilor diasporei. Vom vedea care sunt lecțiile de invatat, în special la nivelul accesibilității și incluziunii pentru toți cetățenii, indiferent dacă provin sau nu din minorități, sunt refugiați sau nu au un domiciliu fix; dar și a transparenței și securității datelor și a procedurii în sine.

Ne continuăm astfel misiunea pe care ne-am propus-o: “și nouă ne pasă de cei de acasă”.

Pe curând. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doamnă Stallard, sunteți măcar ocazional, și jurnalist, editor de articole cu un anumit feedback ; dumneavoastră vi se adresează în primul rând acest comentariu. Conformați-vă regulii stabilite de guvern (în perioada 1996-2000, dacă nu greșesc) ; românilor adresați-vă cu sintagma de români iar țiganilor (= rromilor) cu sintagma de rromi. Devine cel puțin enervant când un om educat (cum se acceptă a fi considerați jurnaliștii) nu este în stare să se conformeze regulii stabilite (menționată mai sus) și continuă să se refere greșit la etnia țigănească ( = rromă) cu sintagma de romă, forțând (chiar dacă neintenționat) asimilarea etniei rroma (scrisă roma) drept etnie română și invers ! Observând ortografia organizațiilor Roma Project și/sau Roma Support Group (cu câte un singur r) sunt tentat să consider că pentru Dvs e totuna deși poate genera (și generează) o influență incorectă și nesănătoasă din partea străinilor pentru etnia, poporul și numele țării !
    Dacă de la un analfabet nu prea putem avea pretenții, de la cineva ca Dvs AVEM PRETENȚII ! Cum s-au putut simți sportivii români la Olimpiada din Brazilia (2016 ?) când un oficial CIO sau brazilian a scris (pe un clasament la scrimă) numele țării drept Rromania ? Mă aștept să pledați chiar ca numele celor două organizații (Roma Project, respectiv Roma Support Group) să fie corectat în toate evidențele și aparițiile publice, adică să se scrie Rroma Project și Rroma Suport Group ! Vă aștept feedback-ul cuvenit.
    • Like 1
    • @ Ion Filip
      Multumesc pentru comentariu.
      Un minim de cautare pe internet v-ar ajuta sa intelegeti ca aceste asociatii asa sunt inregistrate. Sunt organizatii bine stabilite, unele, de peste zece ani de zile.

      V-as sugera sa luati legatura direct cu dansele si sa vedeti la ce concluzie ajungeti.

      In engleza, asa se scrie "Roma"

      Va las aici si paginile web:
      https://www.romasupportgroup.org.uk/
      http://www.theromaproject.org/

      Sunt doar cateva. O zi buna si multumesc ca urmariti articolele mele.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult

Copii talentați

„Am descoperit un număr foarte mare de copii extraordinar de talentați, performanți, competitivi - și mulți dintre ei nedescoperiți până acum. Pentru că mai ales cei din zona rurală sau din urbanul mic au șanse slabe să participe la olimpiadele tradiționale, creion-hârtie - însă au putut participa fără opreliști la olimpiada digitală”, explică Dragoș Iliescu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Învingător

„Am fost un caz mai complicat. Ce pot eu să afirm este ca domnul profesor doctor a fost dirijorul unei orchestre, după mine impresionante, pentru ca eu am accesat aproape toate disciplinele spitalului în afecțiunea pe care am avut-o eu”, se destăinuie Marin Florin.

Citește mai mult