Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Regizorul Lucian Pintilie, omagiat la Berlin, la Festivalul Filmului Sud-Est European. Emil Hurezeanu: „Pintilie era un gânditor în teatru și în film care depășea România și sud-estul Europei, făcând parte din ele”

 Festivalul Filmului Sud-Est European

Foto: Ion Gheban

La 100 de ani de la Marea Unire, România este invitată de onoare la Festivalul Filmului Sud-Est European, care are loc în perioada 24-27 mai, la Berlin. La gala de deschidere, desfășurată joi seară sub egida Ambasadei României la Berlin, a fost omagiat regretatul regizor Lucian Pintilie, căruia i-a fost acordat post-mortem premiul „Legenda Sud-Est Europeană a anului 2018”.

„Prin punctele de vedere, puterea de influență, scepticismul extrem de creativ, este unul dintre personajele principale ale perioadei anilor ‘80. Îi rămân filme care ne descriu un fel de a fi, pe care îl știm toți mai mulți sau mai puțin, dar de care ne ferim. E probabil primul regizor, artist vizual care ne redescoperă urâtul și valul de tineri cineaști îi datorează mult. Urâtul, introspecția mizerabilismului sau mizeriilor noastre, pe care unii o resping. În toate filmele lui și în atitudinea pe care o are înainte de 1989, este prezentă această incisivitate caustică, decapantă, pe care a aplicat-o și în spectacolele de teatru din comunism și în universul capitalist. Nu a scutit pe nimeni. Pintilie era un gânditor în teatru și în film care depășea România și sud-estul Europei, făcând parte din ele”, spune Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin. 

În opinia lui, Lucian Pintilie a fost un intelectual public, critic și generos. „A fost un intelectual public, care din păcate poate nu a fost atât de prezent și pentru că deceniile petrecute în străinătate l-au scos din scena publică. În tot ce a făcut, el fost, de fapt, un intelectual public foarte inspirat și necruțător. Un intelectual public critic și generos”, crede ambasadorul.

Organizat de Movie Members, în parteneriat cu Universitatea Humboldt din Berlin și cu susținerea Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și a Ambasadei României la Berlin, festivalul reprezintă un spațiu de întâlnire cu cultura sud-est europeană, prin intermediul unor producții cinematografice actuale, provenite din 15 țări (Albania, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Turcia, Ungaria și Cipru). 

România, o mare putere culturală sud-est europeană

La gala de deschidere a fost proiectat filmul „Restul e tăcere” al regizorului Nae Caranfil. Pelicula a fost distinsă cu Diploma de Excelență a SEEFF 2018, pentru creativitate personală și determinarea de a înnoi discursul cinematografic pe teme istorice. 

„România, cu școala ei de film, cu regizorii ei, mai vechi sau mai noi, deși toți sunt moderni, a format deja un fel de putere sud-est europeană. Un director de ziar de specialitate de la Berlin îmi spunea la sfârșitul ceremoniei noastre: Voi sunteți o mare putere culturală pentru restul țărilor din sud-estul Europei și semănați cu ce ați vrut să fiți, ați și fost puțin după Primul Război Mondial, când Regina Maria așezându-și reședința la Balcic era un fel de simbol al unei mare puteri, România nu a fost nicoodată mai mare și mai interesantă. Este o nostalgie involuntară a acestei puteri balcanice la care România nu aspiră neapărat, dar devine uneori prin creativitate, prin film”, explică Emil Hurezeanu. 

Interesul pentru filmul sud-est european reflectă interesul pe care Germania îl are pentru stabilitatea acestei zone, crede ambasadorul: „Filmul sud-est european observ că e primit în Germania ca un fel de componentă a interesului geopolitic pe care îl are Germania în stabilizarea zonei, mai ales că Bulgaria are președinția UE, că România o va avea. Sunt țări stabile într-un perimetru mai instabil, Balcanii de Vest vor să intre în UE, Moldova nu e rezolvată, Turcia își schimbă vocația geopolitică destul de paradoxal în ultimii ani, dinspre politica europeană înspre o politică autarhistă, despotică, toate astea transformă România, mai ales când se implică prin filme într-un punct de stabilitate”.

Filmul „Restul e tăcere” al lui Nae Caranfil a fost extrem de bine primit de spectatorii festivalului. „Pelicula distinsă cu o diplomă de excelență și difuzat în întregime, la sfârșitul Galei, în prezența tuturor participanților, a avut un succes imens, vizibil din reacțiile imediate. Asta a completat oarecum dimensiunea sud-este europeană a vocației noastre. Filmul lui Caranfil este o poveste cvasi-romantică despre diferența dintre poveste și istorie, dintre vis și posibilitatea, reală cu actori excepționali, cu precizia detaliilor, cu o poveste frumoasă, cu regi, cu generali. A fost un bun început al acestui festival, noi nefiind mari amatori, pentru că noi câștigăm Urși de aur la Berlinale, mergem la Cannes, suntem prezenți în jurii. Dar nu e rău, ca din când în când filmele noastre să fie cunoscute și de vecini. Marea putere culturală a sud-estului Europei, cel puțin în film”, crede Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult