Sari la continut
Sustenabilitate

Reproșul mamelor noastre pentru noi, ecologiștii de tastatură: „Noi nu aveam tomberon de gunoi. O găleată de resturi de 10 litri se strângea în două săptămâni, pentru că absolut totul se refolosea, într-un fel sau altul”

sustenabilitate - bucatarie

Foto Getty Images

De la moartea bunicilor, petrecerile în familie au fost din ce în e mai rare. Întrunirea recentă mi-a adus aminte de curtea îmbătată de trandafiri, regina nopții și glicinele mov, spectaculoase ce îmbrăcau minunata casă a bunicilor, din orășelul mic de provincie. Casa a fost cumpărată în anii 60 pe bucăți, cameră cu cameră, căci pe vremea aceea familii întregi locuiau într-o singură casă cu baie la comun. În casă trăiseră la început 3 familii și tanti C., în cele 4 camere cu bucătărie comună. Familia noastră număra 4 persoane constant și 6 din când în când, atunci când sora mică a mamei și bunica lor veneau în vizită la oraș.

În anii 80, casa a găzduit cele mai bune petreceri de care îmi pot eu aduce aminte cu vioară, acordeon, pian, muzică occidentală, romanțe și lăutărească înspre dimineață. Glumele politice ale găștii de dizidenți a bunicului și mesele întinse cu toate bunătățile pământului.

La începutul anilor 2000, glicina se sălbăticise complet și cucerise tot flancul exterior al casei, făcând-o să pară și mai spectaculoasă decât în anii tinereții. Bunica făcea din ce în ce mai puține petreceri, dar rânduiala casei rămăsese neschimbată.

În 2022, ne-am adunat și am privit glicina, doar prin crăpătura porții. Bătrână și împuținată, devenise o umbră a tot ceea ce a fost.

Priveliștea ne-a întristat pe toți, iar A., verișorul activist în probleme climatice, a deschis o discuție care avea să fie pentru noi cei mai tineri o lecție importantă, așa cum fusese fiecare clipă trăită în casa aceea.

„Ați distrus planeta cu indiferența voastră” le-a spus revoltat mamelor noastre. „Uite, a murit până și glicina de la secetă, nimic nu mai rămâne după voi. Ați consumat resursele de apă și hrană și acum noi plătim factura”. Îmi venea să-l aplaud, dar aplombul de activism ne-a fost întrerupt de mamele noastre:

„S-ar putea să o distrugeți voi cu prea multă teorie și prea puțină acțiune. Casa asta știe mai multe despre mantra voastră de reciclare, refolosire și reducerea consumului, de cât veți ști voi vreodată.

Noi reciclam și refoloseam totul! Sticle, pungi, hârtie de împachetat, reviste și ziare vechi. Nu aveam tomberon de gunoi. O găleată de resturi de 10l se strângea în două săptămâni, pentru că absolut totul se refolosea, într-un fel sau altul. Resturile menajere (cojile de la legume, fructe, mâncare) și frunzele din curte erau folosite pentru compost.

Grădina era udată cu apa de ploaie pe care o colectam în butoaie. Apa de băut era îmbuteliată doar în sticle de sticlă și nu se făcea niciodată risipă. Nu deschideam o sticlă nouă de apă până nu se golea una. Apa nu se arunca niciodată doar pentru că nu știam a cui a fost sticla.

Foloseam tot ce aveam în grădină sau cumpăram de la magazin, nu aruncam ninic. Din fructe făceam compot, dulcețuri, sirop și gem, legumele erau folosite proaspete sau tocate și congelate, făceam vin și țuică din via și pomii din curte, până și dudul îl culegeam cu grijă, folosind o plasă amplasată sub el, iar dudele le foloseam pentru diverse băuturi și siropuri. Astăzi duzii nu fac decât „mizerie”. Până și cojile de lubeniță (pepene verde) le făceam dulceață.

Nu foloseam niciodată mașina pentru distanțe mai mici de 100 km, mergeam cu trenul și asta era plăcut, pentru că așa aveam timp pentru citit sau de povestit. În oraș nu foloseam niciodată mijloace de transport în comun, noi, fetele, mergeam pe jos, pentru că e sănătos, iar bunicul mai mereu cu bicicleta.

Bunica a continuat cu obiceiurile astea, spre amuzamentul vostru, și în anii 2000. Reducerea consumului a fost mereu o temă importantă pentru ea.

Iarna urați să mergeți acolo, pentru că era prea frig, avea în casă între 19 și maximum 20 de grade. Pentru spălatul și clătitul pe dinți nu dădea drumul la apă, ci folosea mereu un pahar de mărime medie. Vara făcea dușuri reci, înainte ca cineva să fi auzit de Wim Hoff. Dușurile reci ale bunicii vă oripilau, iar azi dați bani pentru a învăța cum să faceți baie cu apă rece. Iarna făcea dușuri calde o dată la două zile, iar durata lor era de maximum 5 minute, fie vară, fie iarnă. Nu arunca niciodată mâncare, chiar dacă asta însemna să mănânce câteva zile bune același fel de mâncare și să gătească tot felul de lucruri, extrem de gustoase, de altfel, cu tot ce rămânea în frigider. Sigur, voi refuzați mâncarea gătită în felul ăsta și aduceați tone de mâncare care se aruncă, evident, umplând un sac de 60l într-o singură zi. Bunica avea un sertar cu pungi și pleca mereu cu câte o plasă, lucru care vă făcea să dați mereu ochii peste cap.

Anotimpurile ni se păreau firești și ne pregăteam pentru fiecare în parte.

Și mai era ceva în casa asta: un fel de recunoștință față de toate resursele existente, iar recunoștința aceasta făcea comportamentul nostru extrem de responsabil.

Fiți responsabili și recunoscători, iar planeta asta o să vi se pară un loc mai bun!” 

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Teodora check icon
    Comportamentul acela nu era motivat de marea grijă pentru economisirea resurselor planetei, ci a propriilor resurse. Cu alte cuvinte, eram săraci.
    De altfel, bătrânii (adulții din comunism) povestesc asemenea lucruri ca să arate cât de greu le-a fost, nu să se plaseze în avangarda ecologismului.
    • Like 0
  • Corect, dar ce faceau bunicii si parintii nostri pentru a recicla necesita o munca TITANICA, Sa stai sa gatesti, sa faci conserve, sa ai gradina, sa ai animale, sa iti faci tu tot necesita sacrificii imense. Un job de 8-10 ore si 1-2 copii, esti terminat, nu mai ai cum sa faci fata. Inainte in comunism altfel era la job, alte greutati, dar totusi nu asa mare cantitate de informatie, parca mai mult timp
    • Like 0
  • Azi doar prin metode de constrangere drastica mai pot fi aliniati majoritarii analfabeti eco functionali. Din pacate o societate utopica va avea nevoie de un mix utodistopic
    • Like 0
  • Mda... Eram campionii reciclarii... Iar la sat toată lumea creștea găini, un porc-doi, giste.... Acum nu mai este voie. Chestia cu economisirea apa este cam ciudata. Dacă consumi ca un om normal, și nu ploua, credeți ca o sa fie mai multa apa disponibilă (nu mă refer la procesele industriale)? Apa de ploaie se poate colecta numai dacă ploua. Poate ca ar trebui ca, din proiect, locuințele sa fie dotate cu spații de depozitare a apei pluviale. Iar orașele sa fie dotate cu o rețea de apa tehnica, pentru toalete. Vise, taica....
    • Like 0
    • @ Nicolae Condrea
      Apa pluviala se plătește tataie, taxe peste taxe. E și ilegal sa o stochezi neautorizat.
      • Like 0
  • Ion check icon
    Era oribil! Sper sa nu ne mai întoarcem vreodată în punctul ăla! Pentru mine de cate ori se mai deschide un supermarket e o sărbătoare! Prea mult am suferit pe vremea aia!
    • Like 2
    • @ Ion
      Cand nu e totul ambalat in plastic de marile corporatii si putem manca la pret accesibil de la micii producatori locali produse vandute vrac (familii care cu siguranta nu s-au imbogatit si nu au finantat politicieni)?!Nu sunt vinovata eu sau tu ca piata a fost monopolizata de corporatii care polueaza si acum ne storc tot ei de bani dupa ce au distrus producatorii mici si au poluat si otravit planeta!
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult