Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Rezistența lui Mihai Șora: „Când țara ta este confiscată de hoți și impostori, văduvită de ceea ce are ea mai valoros, când țara ta se prăbușește sub cozi de topor...”

Mihai Șora

„Așadar, ne întoarcem la esențe: r e z i s t”, a scris miercuri filosoful Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, pe contul său de Facebook. Postarea are până acum peste 4.600 de aprecieri și 550 de distribuiri. 

Peste 1.500 de oameni au protestat miercuri seara în fața Guvernului față de grațierea corupților. Șeful Comisiei juridice, Șerban Nicolae, i-a numit joi pe protestatari „oameni neinformați sau care poate au tendința, așa o plăcere să fie manipulați”. După proteste, Comisia juridică din Senat a decis joi că faptele de corupție nu vor mai fi grațiate.

Când țara ta este confiscată de hoți și impostori, văduvită de ceea ce are ea mai valoros – mințile strălucite și brațele vrednice –, când țara ta se prăbușește sub cozi de topor, a-i descuraja pe tinerii care aleg să rămână acasă ori pe cei cărora, din exil, încă le pasă, a-i îndemna să plece ori să nu se mai întoarcă vreodată devine o formă de cinism iresponsabil, periculos și grosolan.

Iresponsabil – pentru că stă sub semnul unei generalizări absurde, fără legătură cu ființele umane (reale și irepetabile).

Periculos – pentru că ceea ce poate trece drept un „sfat“ nu este decât cultivarea resentimentelor și frustrărilor celor care oricum ar fi nemulțumiți, în orice fel de împrejurări și în orice țară s-ar fi născut.

Grosolan – pentru că jignește tocmai inteligența și talentul celor care chiar fac ceva bun pentru țara lor, rămași acasă ori aflați în exil, și o fac fără emfază, de cele mai multe ori în mod tăcut, anonim și nerăsplătit la justa măsură”, scrisese miercuri Mihai Șora într-o postare anterioară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Toatã stima domnule Sora! Sã ajungi 100ani,cu mintea limpede,deschisã si permeabilã,e un mare dar al destinului!
    • Like 4
    • @
      Am citit cu atentie reflectiile domnului Mihai Sora, am apreciat eforturile intelectuale in a prezenta starea prezenta a tarii sub pantofii din piele de crocodil a celor ce se identifica foarte plastic ca fiind "cozie de topor" Trebuie sa observ in mod vocal ca aceste cozi de topor nu sunt creatia periodei "Ilesciene" ci le gasea-i cu usurinta si inainte de 1989. Sigur ne intrebam "limbiile de topr " reprezinta o clasa politica specifica zonei balcanice sau este ceva specific romanilor?, raspunsul I-l asteapta opinia publica pentru a sti cum sa-si calibreze eforturile in a iesii din starea de deriva descrisa de dl Sora.Este strada locul unde caracterul militant de protest si inlocuire al "limbilor de topor" se poate realiza? De aici defapt plecam in a ajuta societatea , educindu-i cum sa schimbe limbile de topor in unelte necesare societatii.
      • Like 1
    • @ George Frehden
      check icon
      ...dacă ar fi să apreciez și eu "efortul Dvs intelectual" v-aș da nota 3. Dar poate sunteți plecat de mult, ați uitat limba și apucăturile "zonei balcanice"...
      • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult