Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România 2025. Visul lui Liviu

Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea, BPN

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Prin decret, Liviu Dragnea tocmai și-a prelungit pe termen nelimitat, mandatul prezidențial.

Parlamentul țării tocmai a decis cu majoritate de voturi că viitorul președinte al României nu va mai fi ales prin alegeri populare, ci va fi direct ales de către organul suprem al statului.

Eliberat în urmă cu 7 ani din funcție de Curtea Constituțională a României, Klaus Iohannis a mai primit o șansă să se reabiliteze în ochii poporului și acum dă meditații gratuit la fizică și la germană copiilor săraci.

Justiția, altădată o putere în stat, a fost în sfârșit reformată, după a o suta ordonanță de urgență, iar Inspecția Judiciară a devenit organul ei suprem. Instituția opresivă DNA a fost demolată, iar din cărămizile rămase a fost ridicat Monumentul Martirului Politic.

Legile se fac doar în cabinetul Președintelui.

Procurorii și judecătorii sunt acum validați de către fiecare filială județeană a PSD, după ședințe CEx prezidate de Cătălin Rădulescu.

Uniunea Europeană a introdus de urgență o clauză pentru evitarea derapajelor legislative din statele membre ale Uniunii. Moțiunea a fost respinsă în unanimitate de Parlamentul României: după ce țara și-a recâștigat suveranitatea în 2018, opoziția e cu puterea și în țară e în sfârșit liniște.

Românii nu mai pot circula liber în spațiul comunitar, în schimb au gratuitate pe tren pe ruta București-Videle.

României i-a fost condiționat accesul pe piață liberă a mărfurilor și i-au fost impuse taxe vamale pe mai bine de jumătate din exporturi. Acum, românii plecați la muncă în spațiul comunitar trebuie să ceară la ambasade dreptul de a-și vizita rudele rămase acasă, procedură extrem de dificilă caracteristică anilor 2000. Mulți au renunțat, căci din anul 2018 pană acum, în 2025, în România au mai rămas în jur de 14 milioane de cetățeni. Prea puțini pentru o schimbare. De fapt, n-a mai rămas nimeni după care cei plecați - „fugiții”, cum li se spune - să se întoarcă.

Majoritatea au plecat din România după marele protest din 2019, protest reprimat în sânge, lovituri de bastoane și gaze lacrimogene. După Marea Grațiere de Centenar, pușcăriile au rămas goale și acum copiii se fac pionieri la Rahova, la Jilava și la Târgșor.

Institutul Național de Statistică își are sediul în Kiseleff, iar comunicatele sunt prezentate de cabinetul primului ministru.

Mediul privat există și este arondat fiecărui cabinet parlamentar. După încercarea ratată a multinaționalelor de a ne fura țara, firmele au redevenit românești și funcționează în baza unui certificat de conformitate dat acum de Partid. Pensiile private au fost desființate. Pensionarii primesc în fiecare an prin poștă calendare cu Lia Olguța Vasilescu. Tiparnița de calendare funcționează la maximum, deoarece numărul pensionarilor a crescut cu 1 milion, acum sunt 6 milioane, în timp ce al bugetarilor se ridică la 2 milioane. Întreprinzătorii privați - „reacționarii” - s-au mutat în Bulgaria și Ungaria.

Datoria externă a mai crescut cu câteva zeci de miliarde, pentru plata pensiilor și a salariilor. Între orele 02:00 și 04:00 dimineața, curentul electric a fost restricționat.

Statele Unite au decis că România nu mai reprezintă un partener încredere și au suspendat parteneriatul strategic, după scrisoarea mai multor deputați și senatori români, adresată Congresului Statelor Unite, de retragere a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

Acum, jurnalele de știri transmit doar mesaje de interes public citite de Viorica Dăncilă, crainica poporului. Cele 2 televiziuni ale țării primesc subvenții de la stat.

Din 2018, România n-a mai construit niciun kilometru de autostradă. De altfel, prin decret de la Partid, autostrăzile, spitalele și școlile au fost declarate dușmani ai poporului.

Lucrurile s-au petrecut treptat, iar când lumea și-a dat seama pe ce lume trăiește era deja prea târziu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • un nou text penibil pe republica. parca toti depresivii au uitat sa-si ia pastilele saptamana asta.
    • Like 0
  • Sa speram ca visul lui nu se va realiza...
    • Like 0
  • Mi-ar placea sa pot spune, fara urma de indoiala, ca societatea distopica pe care ne-o propune articolul nu se va concretiza niciodata in Romania. Dar asa am crezut, pana sa se implineasca, despre toate demersurile coalitiei de guvernare. Cine si-ar fi imaginat, in 2016, ca vom ajunge sa aparam in strada justitia, ca vom fi batuti si gazati de jandarmi, ca vom fi intoxicati de minciuni, ca vom fi ignorati si jigniti de "alesii" nostri analfabeti, ca ne vom rusina in fata Europei de prestatiile jalnice ale Guvernului, ca vom ajunge sa traim intr-o permanenta stare de revolta... Nimeni nu si-a imaginat si oricum n-ar fi fost de crezut!
    Si totusi azi, la 100 de ani de Romanie Unita, intr-un moment in care doar mandria si patriotismul ar fi trebuit sa ne copleseasca, iata-ne dezbinati, umiliti, revoltati, disperati, derutati. Lucrurile nu se intampla treptat, ci de-a valma! Un asalt pe toate fronturile, punand fara discernamant in pericol statutul european al Romaniei, finantele, viitorul, integritatea teritoriala! Nimic din toate acestea nu sunt mai presus decat libertatea unor infractori! Romania s-a transformat, rapid, intr-o mahala iliberala in care o gasca de derbedei sucesc legile dupa bunul lor plac! Asta e Romania de-acum, doar la un pas de visul lui Dragnea!
    • Like 1
  • mike mike check icon
    Nu mi se pare amuzant ce ati scris. Chiar nu este de glumit cu lucrurile astea. Senzatia de teama fata de viitor persista si este simțită zilnic. Nu ne putem resemna in fata tavalugului pornit de acesti nenorociți; trebuie sa găsim solutii pana nu este prea tarziu.
    • Like 2
    • @ mike
      Până să citesc acest comentariu, chiar nu m-am gândit la articol ca la unul comic...
      Un exercițiu de imaginație da, dar comic nu mi s-a părut. Să-i zicem neverosimil, deși nu sunt 100% convins.
      Cred că ar trebui luat drept un îndemn la vigilență
      • Like 0
  • Un 1984 orwellian reinventat de Dragnea în 2025? Sper să crape până atunci, de preferință la Jilava.
    • Like 3
  • Doamne fereste,dar nu-i imposibil sa se intample si visul lui Liviu!
    • Like 1
  • e greu sa inteleg:atunci se va duce la mititica sau atunci va iesi?
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult