Foto - Inquam Photos/ Alex Nicodim
Peisajul economic actual al României
Sfârșitul anului 2023 găsește România în cel mai bun moment economic din istorie:
- Potrivit Eurostat, românii sunt printre cel mai mulțumiți de viața lor- situându-se pe locul 2 la acest capitol după austrieci, dar la egalitate cu polonezii și finlandezii.
- România are un indice de 86 privind paritatea puterii de cumpărare. Media UE este stabilită la 100, iar alte țări reprezentative au următoarele cifre: Polonia 87, Japonia 90, Marea Britanie 107, iar SUA 164. Mai multe detalii se pot vedea în Figura 1:
Figura 1: Nivelurile consumului individual real, 2022 (paritatea puterii de cumpărare): Sursa: Eurostat (publicat pe 14 decembrie 2023)
În mod remarcabil, standardele de viață atât în Polonia, cât și în România sunt acum la același nivel cu cele din Japonia, o schimbare semnificativă față de anul 2000, când Japonia același indicator era de trei ori mai mare decât Polonia.
Reflectând asupra promisiunii din campania electorală din 1990 a lui Lech Wałęsa de a transforma Polonia într-o "a doua Japonie", este impresionant să observăm îndeplinirea acestei viziuni. În urmă cu trei decenii, cetățeanul japonez mediu își permitea să cumpere de trei ori mai mult decât omologul său polonez. Acum, decalajul s-a redus semnificativ, România și Polonia ajungând la un nivel de trai aproape echivalent, marcând o realizare triumfătoare a aspirației lui Wałęsa după 33 de ani.
La sfârșitul anului 2023 România avea un PIB de aproximativ 300 de miliarde de euro, demonstrând un progres constant, dar confruntându-se cu propriile provocări unice. România poate învăța din experiența altor națiuni și își poate adapta strategia la propriul context pentru a avea o un produs intern brut (PIB) de cinci ori mai mare în 2050.
Transformarea economică a României: Piloni și acțiuni
Calea potențială a României pentru a ajunge la un PIB de 1,500 de miliarde EUR până în 2050 poate fi structurată în jurul a trei piloni strategici - Inovare, Diversificare și Sprijinire - și a unei serii de acțiuni specifice în cadrul acestor piloni.
1. Inovare
Inovarea va fi esențială pentru creșterea productivității și crearea de industrii cu valoare ridicată.
Acțiunea 1: Progresul în tehnologia energetică. Sectorul energetic al României, în special sursele regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, precum și tehnologiile nucleare și mini-nucleare, oferă un potențial de creștere semnificativ. Investițiile în cercetare și dezvoltare și adoptarea tehnologiilor de ultimă oră pot face din România un lider în domeniul energiei durabile.
Acțiunea 2: Exploatarea gazelor din Marea Neagră. Exploatarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră este o acțiune esențială pentru creșterea economică a României, oferind o triplă serie de beneficii. În primul rând, promite reducerea semnificativă a costurilor operaționale pentru industriile mari consumatoare de energie, sporindu-le competitivitatea la nivel global. În al doilea rând, asigură securitatea energetică internă și reducerea costurilor, de care beneficiază gospodăriile și întreprinderile mici prin reducerea cheltuielilor cu energia și stimularea activității economice. În cele din urmă, aceste rezerve servesc drept materie primă cheie pentru dezvoltarea unei industrii chimice avansate, deschizând noi căi de creștere industrială și potențial de export.
Acțiunea 3: Stimularea tehnologiei agricole. România, cu potențialul său agricol vast, ar putea beneficia foarte mult de pe urma adoptării inovațiilor agro-tehnologice. Aceasta include agricultura de precizie, biotehnologia și practicile durabile pentru a crește randamentul și a reduce impactul asupra mediului. Astăzi, avem o producție agricolă mai mare de patru ori față de 1989, dar potențialul este de cel puțin încă pe atât.
Acțiunea 4: Promovarea capitalului uman prin formare și imigrare bazată pe merit:
- Programe cuprinzătoare de formare și dezvoltare a competențelor: Aceasta include instruire specializată în tehnologii emergente, programe de dezvoltare a leadershipului și inițiative de educație continuă, adaptate nevoilor industriilor cheie precum tehnologia, agricultura, energia și apărarea. Colaborările cu universități, institute tehnice și parteneri din sectorul privat pot asigura că aceste programe sunt relevante și eficiente.
- Promovarea imigrației bazate pe merit: pentru a rezolva (cel puțin parțial) problema demografică, România ar trebui să adopte o politică de imigrare bazată pe merit. Această abordare ar atrage profesioniști cu înaltă calificare din întreaga lume, în special în domeniile în care România se confruntă cu deficit de talente. O astfel de politică nu numai că ar aduce expertiză și inovare, ci ar încuraja și o forță de muncă diversă și dinamică. Această acțiune implică eficientizarea proceselor de obținere a vizelor, oferirea de stimulente și crearea unui mediu incluziv care încurajează persoanele talentate să aleagă România ca centru de muncă și inovare.
Împreună, aceste inițiative urmăresc să construiască o forță de muncă foarte calificată și diversă, capabilă să impulsioneze creșterea economică a României și să susțină călătoria acesteia către o economie de un 1,5 trilioane de euro până în 2050. Investiția în capitalul uman, atât prin cultivarea talentelor autohtone, cât și prin primirea expertizei internaționale, va fi cheia succesului României într-un peisaj global competitiv.
2. Diversificare
Diversificarea economiei va fi esențială pentru a atenua riscurile și a explora noi căi de creștere.
Acțiunea 5: Extinderea tehnologiilor avansate. România ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea capacităților în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială, robotica și serviciile digitale. Aceasta include promovarea unui ecosistem robust de start-up-uri și investiții în programe de educație și formare.
Acțiunea 6: Dezvoltarea capacităților de apărare ale României pentru războiul modern:
- Adoptarea tehnologiilor de război de ultimă generație: România ar trebui să investească în dezvoltarea și achiziționarea de tehnologii militare avansate, cum ar fi dronele și vehiculele automatizate pentru operațiuni aeriene, terestre și maritime. Aceste tehnologii, integrate cu sisteme sofisticate de inteligență artificială, pot asigura o coordonare și o eficiență operațională superioare, îmbunătățind semnificativ capacitățile de apărare ale României.
- Consolidarea alianțelor militare interconectate: Este esențial ca România să promoveze o integrare militară mai profundă cu partenerii strategici cheie, în special cu Polonia, statele baltice și alți aliați NATO cheie. Acest lucru include programe de instruire comună, exerciții militare comune și interoperabilitatea sistemelor de apărare pentru a asigura o poziție de apărare unificată, achiziția de tehnică militară similară (ex. avioane F 35, tancuri, sisteme de artilerie) și robustă împotriva amenințărilor comune.
Prin aceste inițiative, România poate construi o forță de apărare modernă, agilă și foarte capabilă. Acest lucru nu numai că sporește securitatea națională, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării prin promovarea unui sector de apărare avansat din punct de vedere tehnologic, prin crearea de locuri de muncă și prin stimularea inovării tehnologice.
3. Sprjinire
Capacitățile de inovare atât a mediului de afaceri, cât și a forței de muncă sunt esențiale pentru o creștere susținută, de aceea e impetuos necesar să fie constant sprijinite și asumate.
Acțiunea 7: Consolidarea IMM-urilor și a spiritului antreprenorial. Sprijinirea IMM-urilor și a antreprenorilor prin facilitarea accesului la finanțare, programe de mentorat și simplificarea reglementărilor privind întreprinderile poate stimula inovarea și crearea de locuri de muncă. Nicio țară nu se poate dezvoltă fără o bursă competitivă și fonduri de capital care să vină pentru a investi în IMM-uri.
Acțiunea 8: Dezvoltarea capitalului uman. Investițiile în educație, în formarea profesională și în atragerea de expatriați calificați pot rezolva neconcordanțele de pe piața muncii și pot asigura o forță de muncă calificată pentru industriile emergente.
Viziunea României pentru 2050
Prin punerea în aplicare a acestor strategii, România ar putea înregistra o creștere transformatoare în sectoare-cheie:
Tehnologiile avansate, inclusiv inteligența artificială și robotică, stimulează inovarea în diverse sectoare. Stabilirea a cel puțin trei clustere globale de top pentru direcțiile anterior menționate.
Agricultura devine mai avansată din punct de vedere tehnologic și mai durabilă, contribuind semnificativ la PIB.
Sectorul energetic, în special cel al energiei regenerabile și nucleare, poziționează România ca lider în domeniul energiei durabile în Europa.
O industrie de apărare robustă contribuie nu numai la creșterea economică, ci asigură și o securitatea națională și regională.
Concluzie
Drumul României către o economie de 1,5 trilioane de euro până în 2050 va necesita o serie de decizii ambițioase și o planificare strategică minuțioasă. Prin concentrarea pe inovare în agricultură, energie, tehnologii avansate, apărare și prin consolidarea mediului de afaceri și a forței de muncă, România poate atinge o traiectorie de creștere economică durabilă și favorabilă creșterii sustenabile. Așa vom rezolva și problema middle income trap, respectiv vom deveni un lider european.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu se vorbește nimic de inflație în acest articol. Dacă inflația medie ar fi de aprox. 6%, înseamnă că în 2050 am fi exact la aceeași putere financiară ca în anul 2023, chiar dacă PIB-ul ar ajunge de 5 ori mai mare. Adică, fix pix. Probabil că autorul , în candoarea lui, a considerat o inflație medie de 0%.
Pe de altă parte, propunerile mi se par de domeniul delirului confabulator. Care minte luminată ar prefera să facă cercetare științifică aici (cu puține excepții) în condițiile în care în România zilelor noastre dotările și investițiile pentru cercetare sunt ridicol de mici.
Cât despre biotehnologii, cunosc mai multe persoane care au studii superioare în domeniu și care au ajuns orice altceva, numai bioingineri nu. Câțiva dintre ei au ajuns pe afară unde câștigă foarte bine, chiar dacă ambalează curcani într-un abator din Irlanda, alții au ajuns să lucreze la operatori de telefonie mobilă, la relații cu clienții sau pe-aiurea, ca să nu moară de foame. Cum interesăm românii plecați la muncă în occident să se întoarcă? La salariile de mizerie din mediul privat mioritic? Să aducem aici creiere, când creierele pleacă de aici și până și cei mai jalnici emigranți sunt aici numai în tranzit spre occident...
Pe scurt, articolul nu prezintă nicio bază reală de punere în practică a minunatelor propuneri, care, în treacăt fie spus, ar fi trebuit să depășească valoric în mod semnificativ nivelul inflației, dacă vrem într-adevăr să avem o imagine a progresului real în România anului 2050.
Exact la asta m-am gandit cand am citit articolul. Bine ca i-am ajuns pe japonezi din urma si ii vom si depasi. Cu 300 la ora vom zbura pe langa nataraii aia.
Poate scrieti un roman SF, ma gandesc, si de aici imaginatia debordanta, fara restrictii.
La ASE asta le spuneti studentilor?
Pe hartie, Romania a dus-o bine mereu. Incepand cu perioada comunista (rapoartele cu boabele la hectar etc) si pana in prezent (PIB-ul care creste de 7000 de ori pe secunda). Prevad ca in urmatorul cincinal vom deveni prima economie a lumii.
Am luat absolut la intamplare cateva titluri si fragmente din presa. S-a discutat despre marele bum al economiei romanesti si cum de nu produce efecte in masa, de m-am saturat. Poate dvs, totusi, nu ati aflat:
„Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundației World Vision, care se preocupă de categoriile defavorizate din România, confirmă tendința.
„Național, creștem, dar inechitatea este foarte mare, cei săraci sărăcesc și mai mult. România este, în toate statisticile UE, la coada clasamentului în ceea ce privește sărăcia copiilor. Avem tinerii cei mai săraci și cei mai lipsiți de integrare pe piața muncii din Europa. Este acea sărăcie severă, o sărăcie moștenită de la o generație la alta.”
Datele oficiale arată că, în ciuda creșterii semnificative, a Produsului Intern Brut în ultimii cinci ani, rata sărăciei a rămas relativ aceeași.
Asta în condițiile în care specialiștii spun că o creștere de 1% a PIB ar trebui să ducă la o scădere de aproximativ 1,7% a sărăciei. În România această legătură nu se respectă nici pe departe”. - https://romania.europalibera.org/a/pib-ul-creste-problemele-raman/32425854.html
Va recomand sa cititi niste studii care analizeaza bine situatia in profunzimile ei, poate le prezentati si studentilor, printre care:
„Situatia economica si sociala din Romania”. STUDIU - https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/resources/docs/qe-01-15-435-ro-n.pdf
„Guvernanții se laudă cu creșterea economiei și a PIB, însă nu doar că populația nu beneficiază de ele, dar va fi în curând nevoită să plătească noi taxe și impozite mai mari. Profesor de economie la Universitatea Babeș-Bolyai, Radu Nechita explică de ce creșterea economică e mai degrabă artificială și de ce cetățenii nu se pot bucura de ea.
Aproape toate guvernele post-decembriste ale României s-au lăudat cu creștere economică, dar paradoxal, nivelul de trai al populației scade de la an la an, erodat de inflație și de taxele tot mai mari. Un alt paradox este că, deși se clamează mari succese economice, autoritățile admit cu jumătate de gură că situația economică este delicată și că e nevoie de mai mulți bani la buget. De altfel, așa motivează cabinetul Ciolacu decizia de a impune noi taxe, fără a uita să adauge că vina le aparține guvernelor anterioare, care au accentuat deficitul”... - https://adevarul.ro/economie/de-ce-suntem-tot-mai-saraci-desi-oficial-economia-2290694.html
„Paradoxul României. Economia noastră devine, pe hârtie, una de top în Europa, dar avem cei mai săraci oameni din UE”
https://stirileprotv.ro/divers/paradoxul-romaniei-economia-nostra-devine-pe-hartie-una-de-top-in-europa-dar-avem-cei-mai-saraci-oameni-din-ue.html
Si ca sa vedeti ca situatia nu e noua, paradoxul existand de mult, iata trei titluri alese la intamplare, unul din 2016, unul din 2019 si celalalt din 2022.
2016
„România paradoxurilor. Țara cu creștere economică și sărăcie lucie”
https://www.qmagazine.ro/romania-tara-cu-crestere-economica-si-saracie-lucie/
2019
„Paradoxul economiei românești: creștere de vârf și sărăcie cât cuprinde”
https://www.digi24.ro/stiri/economie/romania-la-bilant/paradoxul-economiei-romanesti-crestere-economica-de-varf-si-saracie-cat-cuprinde-1107309
2022
„Deși la PIB și salarii medii stăm bine, asta nu înseamnă că și prosperitatea e distribuită egal ori echitabil. E puțin ca în gluma aia: dacă pui laolaltă un miliardar cu 99 de angajați pe salariul minim, media îți dă că toți sunt milionari. Astfel, deși salariul mediu net, adică în mână, se apropie de 4 000 de lei, majoritatea salariaților sunt plătiți foarte prost. ...
Dincolo de salarii și PIB și ajustări, trebuie să te uiți la cum o duc oamenii. Asta dacă vrei să înțelegi mai bine dimensiunea dramei sociale prin care trec cei mai vulnerabili dintre români. Faptul că suntem pe primul loc din UE la numărul de copii în risc de sărăcie și pe primul la abandon școlar. Iar pe cifre de recensământ, circa patru milioane de români au plecat din țară din anii ‘90 până acum din care un milion în ultimii zece ani. Astea sunt cifrele alea dramatice pe care le aruncă toată lumea an de an, de ai ajuns să te și plictisești să le tot auzi.
De la cei peste 50 la sută care nu-și permit o săptămână de vacanță pe an și până la lucrurile nemăsurate de statistici. Nici Eurostat, nici INS nu măsoară cu adevărat mita pe care o dai pentru o îngrijire medicală gratuită. Ori de câte ori trebuie să te împrumuți doar pentru cheltuieli precum întreținere sau alimente. Nu măsoară nici stresul sau grijile atunci când muncești din greu, dar tot te afunzi în datorii. ...
Bine, există sondaje despre depresie – cu statisticile alea despre cele mai „fericite” țări, dar când ele-ți spun că doar unul din 100 de români suferă de depresie – campioni absoluți pe tot continentul – nu prea-ți vine să le crezi. Așa și cu creșterea economică, e extraordinară, mirobolantă, dar când îi vorbești de ea jumătății sărace a României, te întreabă când va ajunge să le bată și lor la ușă”. - https://www.vice.com/ro/article/dy7yba/crestere-economica-romania-explicatii-buget-pib
Inspirandu-ma din titlul unei emisiuni pe care o apreciez, bazata pe scoaterea la suprafata a coruptiei, „Romania, te iubesc!” si luandu-ma dupa cele spuse de dvs., pot sa declar: Japonia, te halesc! (la micul dejun), si nu pot sa nu inchei cu copilarescul, dar reconfortantul: Japonia nici nu stii cat de mica ai sa devii! Ura si La multi ani!
Mulțumesc și like!
Ce legatura au japonezii in chestia asta? Comparatia e cu Japonia/Polonia fara a se numi sursele (cati ani avea autorul acu' treizeci de ani?) si Romania apare tusti in ecuatie. De ce parasesc romanii tara daca sunt asa de multumiti de viata lor? Mai ales cei tineri care poresc sa-si faca un viitor.
În România mai puţin de o treime din produsul intern brut pe cap de locuitor ajunge în salariul mediu lunar, la fel ca în ţara soră şi prietenă, Bulgaria. În Germania 58,77% din PIB-ul lunar ajunge în salariul mediu, în Danemarca 67,84% iar la polul opus, în Rusia si SUA (de unde credeti ca-si recolteaza Trump sustinatorii?), doar ceva mai mult de o cincime. Dacă România ar funcţiona pe modelul social vest european de cca 50% din PIB reflectat in salariul mediu în România acest salariu ar fi de 1734 euro, la nivelul Italiei. Aşa că problema esenţială nu este cât va mai creşte PIB-ul României în 2050, ca să ne putem lăuda atunci că-I mai mare decât al bulgarilor, ci cât va creşte procentul din PIB care ajunge în salariul mediu.