Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România a ajuns, ca țară, în clasa de mijloc. E timpul să se comporte conform acestui statut

Calea Victoriei pietonală

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Ce se întâmplă cu cineva care ajunge în clasa de mijloc urbană (presupunând că nu s-a născut direct acolo)?

Întâi, descoperă că are relații sociale și politice. E foarte greu pentru cineva din clasa de mijloc să NU aibă acces la un politician, la un jurnalist, la un influencer șamd. Fiindcă toți ăștia fac la rândul lor parte din clasa de mijloc.

În al doilea rând, descoperă că în relație cu autoritățile publice e tratat de la egal la egal. Relația poate fi de ostilitate, dar ea e între egali, fiindcă și funcționarii publici tot din clasa de mijloc fac parte. Pe scurt, relațiile sociale sunt de tip liberal, nu de tip autoritar: orizontale, nu verticale.

Statul nu-ți pune talpa pe gât, cum li se întâmplă tuturor celor din clasa de jos și unora din clasa muncitoare. Sau, dacă ți-o pune și strigi „au”, și-o trage imediat.

În al treilea rând, descoperă că are drepturi. Și chiar dacă nu și le știe la nivel specific, cel puțin știe unde să caute ca să se informeze despre ele și ulterior să le folosească.

Pe scurt, descoperă că are acces la resurse sociale, cognitive (sau cognitiv-comportamentale) și intelectuale la care cei din clasa muncitoare au acces mai greu – și care pentru cei din clasa de jos sunt complet inaccesibile. (Ăsta e și motivul principal pentru care progresismul de toate formele a avut și va avea întotdeauna nevoie de aliați din clasa de mijloc: grupul ăsta social dispune cu relativă ușurință de resurse pe care nicio putere nu-și permite să le ignore.)

Restul – expertiza în vinuri/alcooluri, în brânzeturi, în consumul de artă și în celelalte componente ale stilului de viață al clasei de mijloc urbane – e bașca. Cât despre venit, el e relativ irelevant. Nu venitul îți asigură accesul la resursele astea (segmente importante ale clasei muncitoare au venituri mai mari decât segmente importante ale clasei de mijloc), ci statutul.

Același lucru e valabil și despre țări – înăuntrul ordinii internaționale.

România a ieșit de mult din categoria lower class, și recent din categoria working class. E deja o țară middle class.

E timpul să-și internalizeze statutul ăsta. Să renunțe la instinctele autoritare (de supunere cuminte față de alții sau, invers, de țipat agresiv-resentimentar la alții), adică să iasă din logica relațiilor verticale. Să învețe drepturile de care dispune și să intre într-o logică a drepturilor. Și, în fine, să-și găsească politicienii, jurnaliștii și influencerii globali care să-i promoveze statutul.

Pentru asta însă ne trebuie politicieni cu instincte de middle class și care să se simtă ca acasă în relație cu oricine din middle class-ul global – și mai ales din upper-middle class-ul occidental (fiindcă asta e zona în care vrem să ne integrăm). Cum erau, de exemplu, noii politicieni cehi, maghiari și polonezi prin 1990.

Când (și mai ales dacă) vom avea politicienii ăștia – și nu pe alde Iohannis, Ciucă, Ciolacu, Drulă și compania (prezentă, trecută și viitoare) – vom fi unde trebuie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce indici economici si sociali ati luat in calcul cand ati spus ca romania a ajuns o tara de mijloc?
    Inca ne vaicarim ca avem cea mai mare rata de avorturi, de mame minore si nu, nu mai e problema la etnie, etnia a fugit prin toata europa, inca 25% din romanie are WC in fundul curtii plus 2 mii de scoli la fel, salariul minim pe economie e inca la coada europei, inca 20% din romani fumeaza si 30% din minori la fel iar alcoolul e prioritate pe multe liste de cumparaturi., alaturi de factura la cablu, dar nu e prioritate sa citeasca o carte sau sa ajute vecinul la dezapezit /maturat trotuarul.
    Pentru a fi o tara de mijloc avem nevoie indivizi care se la nivelul mediu. Oare ajung informatiile la ei?
    • Like 0
  • Serj check icon
    Drula? Drula este decent
    • Like 0
  • Daca ar fi sa discutăm despre aceasta rețetă propusă de dumneavoastră, una bună, chiar plauzibilă as spune, care sunt primii pași pe care ii propuneți? Reforma, și dacă nu reforma, măcar o schimbare, ar trebui sa vină din ce direcție? Sunt de părere că teoria este din ce in ce mai greu aplicabilă, că numărul celor din clasa de mijloc/ sau așa zisă clasa de sus internă, adâncesc din ce in ce mai mult relațiile existente cu paturile inferioare, le restrânge accesul sau nu îl oferă, astfel, cei de jos, sunt forțați încă, sau obligați la supraviețuire. Din pura curiozitate și de dragul utopiei, cum vedeți acest proces de schimbare comportamentală la nivel național?
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult