Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România nu are încă acte pe porțiunile noi de plajă și nu le poate concesiona. Oamenii se vor putea așeza pe ele „la liber”, ca acum 30 de ani

Plaja din Mamaia

Plajele din Mamaia au fost extinse semnificativ, însă noile suprafețe de uscat sunt prea noi pentru ca statul să fi apucat să le treacă în acte. Astfel, s-a născut o situație inedită, în care plajele nu pot fi concesionate, iar turiștii se vor putea așeza pe ele „la liber, ca în urmă cu 30 de ani”, a explicat pentru Digi24 șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu. În urma lucrărilor de lărgire, stațiunea Mamaia are din această vară o suprafață de plajă nouă de peste 50 de hectare.

„Dacă te duci la OCPI (oficiul de cadastru), nu le regăsești acolo, e un teritoriu care nu e cadastrat și este o noutate pentru noi. Trebuie să vedem mai departe modul în care se desfășoară aceste acțiuni ale statului, relația noastră cu cei care vor să folosească aceste plaje. E un subiect sensibil. Odată ce tu, statul român, nu ai act de proprietate, nu poți să închei contracte. Acel pământ nou al României nu are act de proprietate, pentru că este mult prea nou. Și lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să faci măsurători, să vii cu niște studii”, a declarat Octavian Berceanu. 

Iar măsurătorile făcute acum s-ar putea să nu fie definitive, de vreme ce există posibilitatea ca vântul și apa să erodeze terenul. „Este o noutate pentru noi, dar trebuie să ne adaptăm repede și sunt mai multe instituții ale statului implicate aici. Vrem să vedem și evoluția. Spui: uite, avem 50 de metri de plajă, dar trebuie să vedem și eroziunea vântului și a apei, că s-ar putea ca noi să cadastrăm 50 de metri și în doi ani să fie doar 30 de metri”, a spus șeful Gărzii de Mediu la Digi24.

O altă necunoscută legate de noile porțiuni de plajă se referă la cine ar trebui să le curețe. 

„În primul rând, când vorbim de curățenie vorbim de UAT, de Primărie. Mai sunt și Apele Române, pentru că plajele acestea țin de Apele Române, până la urmă. Și atunci, fiecare primărie și Apele Române trebuie să găsească soluții comune, astfel încât aceste plaje să fie curățate. În momentul de față, cred că UAT-ul ar trebui să fie cel mai implicat. Taxele și impozitele, probabil în viitor, vor merge la UAT. (...) Nu putem să omitem acest serviciu de salubritate, adică să avem 30 de metri de plajă curată, 30 de metri cu alge, să nu intervină nimeni și să devină o sursă de poluare, emanând mirosuri specifice. Și atunci, trebuie să găsim la nivel de UAT resursa, astfel încât să facem igienizarea plajelor”, a precizat Octavian Berceanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult