Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România nu are încă acte pe porțiunile noi de plajă și nu le poate concesiona. Oamenii se vor putea așeza pe ele „la liber”, ca acum 30 de ani

Plaja din Mamaia

Plajele din Mamaia au fost extinse semnificativ, însă noile suprafețe de uscat sunt prea noi pentru ca statul să fi apucat să le treacă în acte. Astfel, s-a născut o situație inedită, în care plajele nu pot fi concesionate, iar turiștii se vor putea așeza pe ele „la liber, ca în urmă cu 30 de ani”, a explicat pentru Digi24 șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu. În urma lucrărilor de lărgire, stațiunea Mamaia are din această vară o suprafață de plajă nouă de peste 50 de hectare.

„Dacă te duci la OCPI (oficiul de cadastru), nu le regăsești acolo, e un teritoriu care nu e cadastrat și este o noutate pentru noi. Trebuie să vedem mai departe modul în care se desfășoară aceste acțiuni ale statului, relația noastră cu cei care vor să folosească aceste plaje. E un subiect sensibil. Odată ce tu, statul român, nu ai act de proprietate, nu poți să închei contracte. Acel pământ nou al României nu are act de proprietate, pentru că este mult prea nou. Și lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să faci măsurători, să vii cu niște studii”, a declarat Octavian Berceanu. 

Iar măsurătorile făcute acum s-ar putea să nu fie definitive, de vreme ce există posibilitatea ca vântul și apa să erodeze terenul. „Este o noutate pentru noi, dar trebuie să ne adaptăm repede și sunt mai multe instituții ale statului implicate aici. Vrem să vedem și evoluția. Spui: uite, avem 50 de metri de plajă, dar trebuie să vedem și eroziunea vântului și a apei, că s-ar putea ca noi să cadastrăm 50 de metri și în doi ani să fie doar 30 de metri”, a spus șeful Gărzii de Mediu la Digi24.

O altă necunoscută legate de noile porțiuni de plajă se referă la cine ar trebui să le curețe. 

„În primul rând, când vorbim de curățenie vorbim de UAT, de Primărie. Mai sunt și Apele Române, pentru că plajele acestea țin de Apele Române, până la urmă. Și atunci, fiecare primărie și Apele Române trebuie să găsească soluții comune, astfel încât aceste plaje să fie curățate. În momentul de față, cred că UAT-ul ar trebui să fie cel mai implicat. Taxele și impozitele, probabil în viitor, vor merge la UAT. (...) Nu putem să omitem acest serviciu de salubritate, adică să avem 30 de metri de plajă curată, 30 de metri cu alge, să nu intervină nimeni și să devină o sursă de poluare, emanând mirosuri specifice. Și atunci, trebuie să găsim la nivel de UAT resursa, astfel încât să facem igienizarea plajelor”, a precizat Octavian Berceanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult