Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu s-a vaccinat că toată ulița din satul lui îi spunea că sigur i se va întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire

Zona roșie Timișoara

Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Un hol de spital. Un om, pe un scaun, tine strâns îmbrățișat un tub de oxigen. Când obosește îl mai lasă pe genunchi. Dar îl ține strâns și atunci. Fața e blurata, nu vedem direcția în care privește. Sau abisul. Pe peretele holului din sala de așteptare, sus, uitat, un ecran de televizor. Aprins. Știrile curg. Vedem șiruri de ambulanțe încremenite în disperare, așteptând secunde-mileniu, în curți de spitale. Șiruri lungi. Tot mai lungi. Siluete costumate în alb plutesc într-o coregrafie tragica. Albul e culoarea îngerilor. Și brusc apoi, pe ecran, un chip țâșnit dintr-o realitate paralelă, atât de paralelă, care ne-o zice direct – în curând, poporul vă simți beneficiile creșterii economice. Asta va simți poporul. Știe el. Acum poporul însă simte altceva – simte torente de adrenalină și cortizol explodandu-i în creier, în valuri de frică și durere. Apoi un soi de ființă cibernetică, posibil doar o aplicație software, anunță sacadat că s-ar impune ceva restricții. Nu mai merge așa. Până ieri a mers. Acuma gata. Recită niste cifre desprinse din infern. Dar se va ocupa el acum. Nu, de fapt, nu acum. Mâine. Mai pe seară. O hologramă de gheață a neputinței.

Omul de pe hol strânge tare tubul de oxigen în brațe. E singur. Siluetele în alb freamătă pe lângă cei întinși pe tărgi. Tot în hol. El încă poate sta pe un scaun. Acasă are doi copii. Nu s-a vaccinat, că toată ulița din satul lui îi spunea că ar fi de-a dreptul nebun să o facă. Solzi, cipuri, demoni, cine știe ce i se va întâmplă. Că se știe. Dar sigur i se vă întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire. Asta nu i-au spus. Și e și vecinul Vasile, de pe uliță, om tare cumsecade, tot acolo, tot nevaccinat, două holuri mai la dreapta. Dar el nu a primit un tub, că nu mai erau. Nu are ce îmbrățișa. Așteaptă. Se roagă. Respiră. Încă respiră. El nu are decât o fată. Și trei nepoți.

Știrile curg pe ecran. Intre doua secvențe de la ATI, cade vestea trăznet - nu stiu ce antrenor divorțează de nu stiu ce făptură războinică, fabuloasă, din nu știm exact ce motive. Cumplit. Moment de cumpănă al nației. Apoi, nu stiu ce om de vază, decupat din decoruri de palat, se împușcă mai degrabă decât să se vaccineze. Că să se știe. Nu recomandă o marca de pistol sau un calibru de glonț mai eficace. Poate la știrile care urmează.

Și apoi brusc, pe final, scena cu sacii de la morgă. Zeci de saci. Sute de saci. Unul lângă altul. S-a suplimentat comanda. Saci sunt, s-au adus. Medicamente nu. Că la alea nu s-a suplimentat comanda. De fapt…care comanda? Sacii sunt negri. Negrul nu e culoarea îngerilor. Respirații, emoții, bucurii, priviri, care au devenit saci. Suflete în căutarea luminii.

Lipit de curtea spitalului e un stadion. E derby. Că doar nu era să se amâne. Viața merge înainte, nu? Cum o fi ea. Galeria e dezlănțuită. Veselie mare. Cică s-a dat gol. Să fie auto-gol? Se aude până în holul cu tărgile. Siluetele costumate în alb freamătă. Par tot mai fragile, mai descumpănite. Una dintre ele se odihnește. Sau e doar prăbușită. Într-o cutie de carton. Parcă de acolo, din cutia de pe podea, macar câteva minute, macar atât, se vede mai putina moarte.

Octombrie 2021. România, singură, într-un hol de spital, tine strâns în brațe, un tub de oxigen.

Omul de pe hol strânge tare tubul de oxigen în brațe. E singur. Siluetele în alb freamătă pe lângă cei întinși pe tărgi. Tot în hol. El încă poate sta pe un scaun. Acasă are doi copii. Nu s-a vaccinat, că toată ulița din satul lui îi spunea că ar fi de-a dreptul nebun să o facă. Solzi, cipuri, demoni, cine știe ce i se va întâmplă. Că se știe. Dar sigur i se vă întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire. Asta nu i-au spus. Și e și vecinul Vasile, de pe uliță, om tare cumsecade, tot acolo, tot nevaccinat, două holuri mai la dreapta. Dar el nu a primit un tub, că nu mai erau. Nu are ce îmbrățișa. Așteaptă. Se roagă. Respiră. Încă respiră. El nu are decât o fată. Și trei nepoți.

Știrile curg pe ecran. Intre doua secvențe de la ATI, cade vestea trăznet - nu stiu ce antrenor divorțează de nu stiu ce făptură războinică, fabuloasă, din nu știm exact ce motive. Cumplit. Moment de cumpănă al nației. Apoi, nu stiu ce om de vază, decupat din decoruri de palat, se împușcă mai degrabă decât să se vaccineze. Că să se știe. Nu recomandă o marca de pistol sau un calibru de glonț mai eficace. Poate la știrile care urmează.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte sugestiv articolul. Prostie si absurditate in secolul 21!!! Romania nu se rusineaza sa-si intretina poporul agresiv de inapoiat, cu minciuni si maculatura jurnalistica si sa se vaite pe urma ca sistemul sau de sanatate a intrat in colaps, sa sara alte tari in ajutor...e atat de penibil...dar ce le pasa agentilor de influenta ai Rusiei. Si-au mai bagat si ei coada, cum era sa nu profite de pandemie pentru a submina definitiv autoritatea statului roman, ca ce atata pro-occidentalism!!!! Fie si cu muntele de cadavre provocat, scopul acestor agenti a fost atins. Niciodata n-a fost acest popor mai decapitat, mai dezorientat si mai confuz...oare vor mai merge inainte proiectele EU de reabilitare dupa pandemie??? Deocamdata nici decizii de stopare a pandemiei nu parem sa fim in stare sa luam! :(....
    • Like 1


Îți recomandăm

Sorin Grindeanu 2025

Apetitul Partidului Social Democrat pentru orice tip de reformă (inclusiv administrativ-teritorială) este egal cu zero. Dacă România nu reușește să facă nicio reformă reală, structurală de decenii, e pentru că PSD le-a blocat pe toate prin liderii săi, prin clienții plantați în toate structurile, la toate nivelurile (foto: Inquam Photos / Octav Ganea).

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult