Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu s-a vaccinat că toată ulița din satul lui îi spunea că sigur i se va întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire

Zona roșie Timișoara

Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Un hol de spital. Un om, pe un scaun, tine strâns îmbrățișat un tub de oxigen. Când obosește îl mai lasă pe genunchi. Dar îl ține strâns și atunci. Fața e blurata, nu vedem direcția în care privește. Sau abisul. Pe peretele holului din sala de așteptare, sus, uitat, un ecran de televizor. Aprins. Știrile curg. Vedem șiruri de ambulanțe încremenite în disperare, așteptând secunde-mileniu, în curți de spitale. Șiruri lungi. Tot mai lungi. Siluete costumate în alb plutesc într-o coregrafie tragica. Albul e culoarea îngerilor. Și brusc apoi, pe ecran, un chip țâșnit dintr-o realitate paralelă, atât de paralelă, care ne-o zice direct – în curând, poporul vă simți beneficiile creșterii economice. Asta va simți poporul. Știe el. Acum poporul însă simte altceva – simte torente de adrenalină și cortizol explodandu-i în creier, în valuri de frică și durere. Apoi un soi de ființă cibernetică, posibil doar o aplicație software, anunță sacadat că s-ar impune ceva restricții. Nu mai merge așa. Până ieri a mers. Acuma gata. Recită niste cifre desprinse din infern. Dar se va ocupa el acum. Nu, de fapt, nu acum. Mâine. Mai pe seară. O hologramă de gheață a neputinței.

Omul de pe hol strânge tare tubul de oxigen în brațe. E singur. Siluetele în alb freamătă pe lângă cei întinși pe tărgi. Tot în hol. El încă poate sta pe un scaun. Acasă are doi copii. Nu s-a vaccinat, că toată ulița din satul lui îi spunea că ar fi de-a dreptul nebun să o facă. Solzi, cipuri, demoni, cine știe ce i se va întâmplă. Că se știe. Dar sigur i se vă întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire. Asta nu i-au spus. Și e și vecinul Vasile, de pe uliță, om tare cumsecade, tot acolo, tot nevaccinat, două holuri mai la dreapta. Dar el nu a primit un tub, că nu mai erau. Nu are ce îmbrățișa. Așteaptă. Se roagă. Respiră. Încă respiră. El nu are decât o fată. Și trei nepoți.

Știrile curg pe ecran. Intre doua secvențe de la ATI, cade vestea trăznet - nu stiu ce antrenor divorțează de nu stiu ce făptură războinică, fabuloasă, din nu știm exact ce motive. Cumplit. Moment de cumpănă al nației. Apoi, nu stiu ce om de vază, decupat din decoruri de palat, se împușcă mai degrabă decât să se vaccineze. Că să se știe. Nu recomandă o marca de pistol sau un calibru de glonț mai eficace. Poate la știrile care urmează.

Și apoi brusc, pe final, scena cu sacii de la morgă. Zeci de saci. Sute de saci. Unul lângă altul. S-a suplimentat comanda. Saci sunt, s-au adus. Medicamente nu. Că la alea nu s-a suplimentat comanda. De fapt…care comanda? Sacii sunt negri. Negrul nu e culoarea îngerilor. Respirații, emoții, bucurii, priviri, care au devenit saci. Suflete în căutarea luminii.

Lipit de curtea spitalului e un stadion. E derby. Că doar nu era să se amâne. Viața merge înainte, nu? Cum o fi ea. Galeria e dezlănțuită. Veselie mare. Cică s-a dat gol. Să fie auto-gol? Se aude până în holul cu tărgile. Siluetele costumate în alb freamătă. Par tot mai fragile, mai descumpănite. Una dintre ele se odihnește. Sau e doar prăbușită. Într-o cutie de carton. Parcă de acolo, din cutia de pe podea, macar câteva minute, macar atât, se vede mai putina moarte.

Octombrie 2021. România, singură, într-un hol de spital, tine strâns în brațe, un tub de oxigen.

Omul de pe hol strânge tare tubul de oxigen în brațe. E singur. Siluetele în alb freamătă pe lângă cei întinși pe tărgi. Tot în hol. El încă poate sta pe un scaun. Acasă are doi copii. Nu s-a vaccinat, că toată ulița din satul lui îi spunea că ar fi de-a dreptul nebun să o facă. Solzi, cipuri, demoni, cine știe ce i se va întâmplă. Că se știe. Dar sigur i se vă întâmpla ceva. Acum i s-a întâmplat că nu mai poate să respire. Asta nu i-au spus. Și e și vecinul Vasile, de pe uliță, om tare cumsecade, tot acolo, tot nevaccinat, două holuri mai la dreapta. Dar el nu a primit un tub, că nu mai erau. Nu are ce îmbrățișa. Așteaptă. Se roagă. Respiră. Încă respiră. El nu are decât o fată. Și trei nepoți.

Știrile curg pe ecran. Intre doua secvențe de la ATI, cade vestea trăznet - nu stiu ce antrenor divorțează de nu stiu ce făptură războinică, fabuloasă, din nu știm exact ce motive. Cumplit. Moment de cumpănă al nației. Apoi, nu stiu ce om de vază, decupat din decoruri de palat, se împușcă mai degrabă decât să se vaccineze. Că să se știe. Nu recomandă o marca de pistol sau un calibru de glonț mai eficace. Poate la știrile care urmează.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte sugestiv articolul. Prostie si absurditate in secolul 21!!! Romania nu se rusineaza sa-si intretina poporul agresiv de inapoiat, cu minciuni si maculatura jurnalistica si sa se vaite pe urma ca sistemul sau de sanatate a intrat in colaps, sa sara alte tari in ajutor...e atat de penibil...dar ce le pasa agentilor de influenta ai Rusiei. Si-au mai bagat si ei coada, cum era sa nu profite de pandemie pentru a submina definitiv autoritatea statului roman, ca ce atata pro-occidentalism!!!! Fie si cu muntele de cadavre provocat, scopul acestor agenti a fost atins. Niciodata n-a fost acest popor mai decapitat, mai dezorientat si mai confuz...oare vor mai merge inainte proiectele EU de reabilitare dupa pandemie??? Deocamdata nici decizii de stopare a pandemiei nu parem sa fim in stare sa luam! :(....
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult