Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Au vârste din ce în ce mai tinere! 27 de ani, sănătos, are acum o speranță mică de a rămâne în viață. Era, evident, nevaccinat”

Diana Cimpoeșu

Vocile medicilor aflați în prima linie a pandemiei sunt tot mai stinse. Diana Cimpoeșu, coordonator SMURD zona de Nord Est, vorbește cu tristețe despre situația din UPU a Spitalului Sfântul Spiridon. Este colacul de salvare pentru pacienții care așteaptă eliberarea unui pat la ATI Covid 19. „Dacă credeam că mai rău nu poate fi, fiecare zi ne demonstrează că se poate și mai rău. Dimineața ne-am început-o cu 20 de pacienți de Terapie Intensivă, 11 intubați, șapte ventilați non-invaziv și doi pe flux mare de oxigen pe dispozitive de high-flow, toți tratați în UPU ca în Terapie Intensivă și forme foarte severe, care au vârste din ce în ce mai tinere. Cel mai tânăr pacient are 27 de ani. Pentru că nu mai existau ventilatoare, am ventilat mai multe ore, unde între 6:45 și 10:45, unul dintre pacienți, pe balon. Asta înseamnă că forța și mecanica respiratorie au fost suplinite de munca unui asistent, infirmier sau brancardier, rând pe rând pentru că este o activitate obositoare și nu este un lucru care să fie destinat unui membru al echipei medicale, ci unui aparat care suplinește mecanica ventilatorie. Odată cu aportul de oxigen, cu presiunea pozitivă, cu o frecvență constantă, lucruri mai greu de realizat de către un om”, a povestit doctorul Diana Cimpoeșu.

„27 de ani, sănătos, are acum o speranță mică de a rămâne în viață. Era, evident, nevaccinat”

Bătălia se duce pentru fiecare viață, până în ultima clipă, deși medicii știu deseori că șansa de a reuși e mică. Dar, deși obosiți, joacă fiecare șansă până la capătul puterilor. Ale lor, ale pacienților. „Situația rămâne în continuare destul de gravă pentru că sunt și zece pacienți pe surse de oxigen, nici pentru aceștia nu există locuri. Ei depășesc capacitatea județului Iași, care oricum a fost crescută extrem de mult, cu eforturi în toate spitalele, credem. Speranța vine către ziua de mâine, în care se va realiza punerea în funcțiune a mai multor paturi de Terapie Intensivă la Spitalul Mobil din Lețcani. Până atunci, pacienții continuă să vină și continuă să agraveze în spitale care nu mai au capacități de Terapie Intensivă. Peste 90% din pacienți sunt nevaccinați”.

Medicului Diana Cimpoeșu îi tremură vocea atunci când povestește despre tânărul de 27 de ani, „cu o formă extrem de severă, cu complicații multiple, care era sănătos anterior, dar acum are insuficiență renală, are tulburări de coagulare și necesită o terapie extrem de susținută pentru o speranță mică de a putea reveni, pentru a respira singur și a rămâne în viață. Era, evident, nevaccinat. Asta ne spune marea majoritate a familiilor pacienților noștri”.

„Ne este foarte greu să facem față, dar de asta ne-am făcut doctori. Efortul de acum, fizic, risc biologic, este extrem de mare”

Cum rezistă personalul medical?

Doctor Diana Cimpoeșu: „Noi suntem doar o bucățică din acest sistem, o bucățică extrem de greu încercată. Mă uitam pe cifrele din primele trei săptămâni ale lunii octombrie, egalează luna de vârf, care a fost luna martie a acestui an. Extrem de mulți pacienți, o solicitare enormă pentru noi. Aproape toate spațiile din Unitatea de Primiri Urgențe sunt cu pacienți COVID. Sunt tratate, însă, și urgențe majore non-COVID. Au fost ieri două accidente rutiere severe, unul cu trei victime, toți poli-traumă, toți au avut nevoie de investigații și de terapie intensivă, intervenții chirurgicale. Ne este foarte greu să facem față, dar de asta ne-am făcut doctori. Efortul de acum, fizic, risc biologic, este extrem de mare.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult