Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Rowmania lui Ivan Patzaichin într-un singur videoclip

Ivan Patzaichin. Subcarpați și Corul Rusalka

În imagine, Ivan Patzaichin. Subcarpați și Corul Rusalka / Foto: funkytravel.ro

Funkytravel.ro a anunțat, în premieră, colaborarea dintre celebra trupă Subcarpați și corul lipovenesc Rusalka. Totul a fost posibil ca urmare a implicării lui Ivan Patzaichin, cel care a reușit să aducă în aceeași gospodărie lipovenească din Mila 23 membrii celor două formații. Din păcate, Ivan a avut alte planuri înainte de lansarea videoclipului, iar acum cred că se uită de sus la noi și ne aduce aminte că Rowmania (a se citi România) poate fi unită și prin muzică.

„Suntem onorați. Îți mulțumim, Ivan! Plecăciuni și ape line!’’

Înainte de a vă lăsa link-ul spre videoclipul oficial publicat pe contul de youtube al formației Subcarpați, iată mesajul integral postat de membrii trupei.

„La începutul lui 2021, am avut onoarea să fim invitații lui Ivan, acasă, la Mila 23. Am găsit aici o comunitate vibrantă care, pe lângă tradiția de a oferi României cei mai mulți campioni olimpici la sporturile pe apă, se bucură și de o puternică tradiție muzicală. Le-am cunoscut pe femeile din corul Rusalka, un grup de lipovence care se îngrijesc să păstreze vie și să valorifice muzica tradițională din aceste ținuturi. Corul deține un repertoriu de cântece vechi, culese și documentate de membrele sale pe parcursul ultimelor decade. Cântecele poartă cu ele cultura lipovenească, transmisă din generație în generație, și ascunde mărturii ale modului de a trăi al acestui grup etnic, în ultimii 200 de ani, pe teritoriul Deltei Dunării. Sunt melodii de jale și dor, cântece dedicate anotimpurilor, de dragoste, despărțire, logodnă, nuntă, petrecere, cântece despre ținutele tradiționale ale lipovenilor și cântece pescărești.Ne-am propus, împreună cu Ivan și cu echipa lui, Rowmania, să aducem în actualitate prestația artistică a corului Rusalka din Mila 23 și să punem sub lumină aportul pe care amestecul multietnic absolut unic de aici îl poate aduce dezvoltării Deltei Dunării – un ținut ospitalier, care le-a permis comunităților locale să crească, să lase și să păstreze mărturii ale istoriei lor culturale, transformând Delta în una dintre cele mai cosmopolite și valoroase întinderi verzi-albastre din România.

Suntem onorați. Îți mulțumim, Ivan! Plecăciuni și ape line!’’

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult