Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Rusia: Noi nu atacăm civili. Realitatea:...
Foto: Profimedia
În timp ce Moscova pretinde că soldații ruși nu ar ataca civili, imaginile războiului din Ucraina sunt tulburătoare. Bombardamentele rusești au lovit deopotrivă spitale, blocuri de locuințe și școli din orașele ucrainene.
Sâmbătă dimineața, în a zecea zi de la declanșarea invaziei, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru evacuarea civililor din orașele Mariupol și Volnovakha, însă atacurile armate nu au încetat, iar evacuarea populației a fost amânată, cele două părți acuzându-se reciproc de nerespectarea încetării focului.
Clic pe prima poză pentru a deschide galeria foto Profimedia Images:
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Spitalul multidisciplinar de terapie intensivă Vasilevsky, din regiunea Zaporojie, sud-estul Ucrainei, a fost distrus pe 3 martie 2022, după un atac cu rachete al armatei Rusiei, care a ucis trei persoane, iar patru persoane au fost grav rănite. Secțiile de recepție, resuscitare și chirurgie au fost distruse, potrivit Administrației Militare Regionale Zaporojie.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Un bărbat se plimbă cu bicicleta prin fața clădirilor rezidențiale avariate în bombardamentele în orașul Cernihiv, pe 4 martie 2022. 47 de persoane au murit pe 3 martie, când forțele ruse au lovit zone rezidențiale, inclusiv școli și un bloc înalt de apartamente, în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, potrivit informațiilor transmise oficiali ucraineni.
Sursa: Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei /AFP / AFP / Profimedia
Un apartament dintr-un bloc din Jîtomîr, la nord din partea de vest a Ucrainei, la 1 martie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Ruinele unei școl din Jitomir, după atacul cu rachete al armatei Rusiei. Jitomir este la două ore vest de Kiev.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
O casă dintr-un sat distrusă de bombardamentele armatei ruse, in satul Pavlivka din Cernihiv, Ucraina, 28 februarie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedi
Clădiri avariate în urma bombardamentelor recente, în Borodyanka, regiunea Kiev, Ucraina, 2 martie 2022.
Sursa: Sergey BOBOK / AFP / Profimedia
Harkov, al doilea cel mai mare oras al Ucrainei, 3 martie 2022.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Această fotografie a fost făcută pe data de 4 martie 2022 - o clădire a unei școli avariate în bombardamentele din 3 martie în orașul Cernihiv, in nordul Ucrainei.
Sursa: Daniel LEAL / AFP / Profimedia
O femeie și un copil merg prin fața unei clădiri rezidențiale distruse de bombardamentele ruse într-o suburbie a capitalei ucrainene Kiev, pe 25 februarie 2022.
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Oamenii își scot bunurile personale dintr-o casă în flăcări, după ce au fost bombardați în orașul Irpin, pe 4 martie 2022. Peste 1,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă pe 24 februarie,
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Yevghen Zbormyrsky, în vârstă de 49 de ani, este consolat în timp ce stă în fața casei sale în flăcări, după ce aceasta a fost lovită în timpul unui bombardament al armatei ruse asupra orașului Irpin, în apropiere de Kiev, Ucraina, pe 4 martie 2022.
Facebook-ul a avut grijă de dimineață să îmi trimită o poză de acum fix 16 ani. Era 2010 și eram în ultimul an de facultate. Mă uit atentă la poză. E aceeași imagine pe care mama o are înrămată și asezată frumos în biblioteca cu portrete, alături de poza lu’ fratele miu pe la 7 ani.
Ai făcut sport, ai ținut dietă, ai spus „nu” când toți din jur spuneau „hai”. Și totuși, cântarul s-a încăpățânat să te dezamăgească. Poate ai auzit în jur că n-ai destulă voință. Că nu-ți propui suficient. Dar ce-ar fi dacă ai constata că nu e vina ta? Ce-ar fi dacă în tot acest proces, de fapt corpul tău nu e un partener care te susține, ci un adversar tăcut, însă foarte eficient? Foto Profimedia
Indicatorii economico-financiari, sociologici, educaționali și de sănătate arată că România s-a degradat masiv în perioadele Iohannis-Cîțu, Iohannic-Ciucă, Iohannis-Ciolacu (licheaua care lua lecții de economie în timp ce era premier, ne dă acum nouă lecții gratis). Dar mai există un semnal, la care sunt foarte atent: folosirea limbii române în mass-media. Deci, nu analizez cetățeni de pe stradă, ci persoane de la care te aștepți să auzi o română corectă.
În țara noastră funcționează extraordinar de bine două sau trei instituții. Prima instituție este serviciul de emitere pașapoarte, a doua este definită de cota unică de impozitare, iar a treia este reprezentată de sistemul de pensii administrat privat, Pilonul II (contribuții obligatorii) și Pilonul III (contribuții facultative).
În ce țară trăim dacă hoții strigă “hoții” tare, tare, cât îi țin plămânii și lumea îi crede, când ei ar trebui să stea ascunși, cu privirea în pământ și cu vocea stinsǎ?
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.