Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
În timp ce Moscova pretinde că soldații ruși nu ar ataca civili, imaginile războiului din Ucraina sunt tulburătoare. Bombardamentele rusești au lovit deopotrivă spitale, blocuri de locuințe și școli din orașele ucrainene.
Sâmbătă dimineața, în a zecea zi de la declanșarea invaziei, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru evacuarea civililor din orașele Mariupol și Volnovakha, însă atacurile armate nu au încetat, iar evacuarea populației a fost amânată, cele două părți acuzându-se reciproc de nerespectarea încetării focului.
Clic pe prima poză pentru a deschide galeria foto Profimedia Images:
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Spitalul multidisciplinar de terapie intensivă Vasilevsky, din regiunea Zaporojie, sud-estul Ucrainei, a fost distrus pe 3 martie 2022, după un atac cu rachete al armatei Rusiei, care a ucis trei persoane, iar patru persoane au fost grav rănite. Secțiile de recepție, resuscitare și chirurgie au fost distruse, potrivit Administrației Militare Regionale Zaporojie.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Un bărbat se plimbă cu bicicleta prin fața clădirilor rezidențiale avariate în bombardamentele în orașul Cernihiv, pe 4 martie 2022. 47 de persoane au murit pe 3 martie, când forțele ruse au lovit zone rezidențiale, inclusiv școli și un bloc înalt de apartamente, în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, potrivit informațiilor transmise oficiali ucraineni.
Sursa: Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei /AFP / AFP / Profimedia
Un apartament dintr-un bloc din Jîtomîr, la nord din partea de vest a Ucrainei, la 1 martie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Ruinele unei școl din Jitomir, după atacul cu rachete al armatei Rusiei. Jitomir este la două ore vest de Kiev.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
O casă dintr-un sat distrusă de bombardamentele armatei ruse, in satul Pavlivka din Cernihiv, Ucraina, 28 februarie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedi
Clădiri avariate în urma bombardamentelor recente, în Borodyanka, regiunea Kiev, Ucraina, 2 martie 2022.
Sursa: Sergey BOBOK / AFP / Profimedia
Harkov, al doilea cel mai mare oras al Ucrainei, 3 martie 2022.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Această fotografie a fost făcută pe data de 4 martie 2022 - o clădire a unei școli avariate în bombardamentele din 3 martie în orașul Cernihiv, in nordul Ucrainei.
Sursa: Daniel LEAL / AFP / Profimedia
O femeie și un copil merg prin fața unei clădiri rezidențiale distruse de bombardamentele ruse într-o suburbie a capitalei ucrainene Kiev, pe 25 februarie 2022.
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Oamenii își scot bunurile personale dintr-o casă în flăcări, după ce au fost bombardați în orașul Irpin, pe 4 martie 2022. Peste 1,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă pe 24 februarie,
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Yevghen Zbormyrsky, în vârstă de 49 de ani, este consolat în timp ce stă în fața casei sale în flăcări, după ce aceasta a fost lovită în timpul unui bombardament al armatei ruse asupra orașului Irpin, în apropiere de Kiev, Ucraina, pe 4 martie 2022.
Negocierile pentru guvernul Luca Niculescu au un aer paradoxal. Domnul Grindeanu cere ca PNL și UDMR să intre în guvern alături de PSD, într-o „majoritate asumată” și „transparentă”. PNL răspunde că nu guvernează cu PSD, dar poate vota învestirea. AUR anunță că nu va participa la vot. Fiecare parte vrea ca guvernul să treacă sau să cadă, dar niciuna nu vrea să fie legată de rezultat.
Foto: Inquam Photos/Marin Raica
Există un moment, de obicei odată cu primele zile reci de toamnă, în care începem să privim altfel casa. Lumina se schimbă, serile se mută mai devreme și afară și în interior, ne dorim în jur materiale mai calde și camere în care urmele celor care locuiesc acolo să se vadă.
Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, rectorul Universității București, Marian Preda, a vorbit despre apetența din ce în ce mai multor români pentru un eventual regim autoritar, în detrimentul celui democratic actual.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.