Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
În timp ce Moscova pretinde că soldații ruși nu ar ataca civili, imaginile războiului din Ucraina sunt tulburătoare. Bombardamentele rusești au lovit deopotrivă spitale, blocuri de locuințe și școli din orașele ucrainene.
Sâmbătă dimineața, în a zecea zi de la declanșarea invaziei, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru evacuarea civililor din orașele Mariupol și Volnovakha, însă atacurile armate nu au încetat, iar evacuarea populației a fost amânată, cele două părți acuzându-se reciproc de nerespectarea încetării focului.
Clic pe prima poză pentru a deschide galeria foto Profimedia Images:
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Spitalul multidisciplinar de terapie intensivă Vasilevsky, din regiunea Zaporojie, sud-estul Ucrainei, a fost distrus pe 3 martie 2022, după un atac cu rachete al armatei Rusiei, care a ucis trei persoane, iar patru persoane au fost grav rănite. Secțiile de recepție, resuscitare și chirurgie au fost distruse, potrivit Administrației Militare Regionale Zaporojie.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Un bărbat se plimbă cu bicicleta prin fața clădirilor rezidențiale avariate în bombardamentele în orașul Cernihiv, pe 4 martie 2022. 47 de persoane au murit pe 3 martie, când forțele ruse au lovit zone rezidențiale, inclusiv școli și un bloc înalt de apartamente, în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, potrivit informațiilor transmise oficiali ucraineni.
Sursa: Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei /AFP / AFP / Profimedia
Un apartament dintr-un bloc din Jîtomîr, la nord din partea de vest a Ucrainei, la 1 martie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
Ruinele unei școl din Jitomir, după atacul cu rachete al armatei Rusiei. Jitomir este la două ore vest de Kiev.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedia
O casă dintr-un sat distrusă de bombardamentele armatei ruse, in satul Pavlivka din Cernihiv, Ucraina, 28 februarie 2022.
Sursa: EyePress prin AFP / AFP / Profimedi
Clădiri avariate în urma bombardamentelor recente, în Borodyanka, regiunea Kiev, Ucraina, 2 martie 2022.
Sursa: Sergey BOBOK / AFP / Profimedia
Harkov, al doilea cel mai mare oras al Ucrainei, 3 martie 2022.
Sursa: Dimitar DILKOFF / AFP / Profimedia
Această fotografie a fost făcută pe data de 4 martie 2022 - o clădire a unei școli avariate în bombardamentele din 3 martie în orașul Cernihiv, in nordul Ucrainei.
Sursa: Daniel LEAL / AFP / Profimedia
O femeie și un copil merg prin fața unei clădiri rezidențiale distruse de bombardamentele ruse într-o suburbie a capitalei ucrainene Kiev, pe 25 februarie 2022.
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Oamenii își scot bunurile personale dintr-o casă în flăcări, după ce au fost bombardați în orașul Irpin, pe 4 martie 2022. Peste 1,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă pe 24 februarie,
Sursa: Aris Messinis / AFP / Profimedia
Yevghen Zbormyrsky, în vârstă de 49 de ani, este consolat în timp ce stă în fața casei sale în flăcări, după ce aceasta a fost lovită în timpul unui bombardament al armatei ruse asupra orașului Irpin, în apropiere de Kiev, Ucraina, pe 4 martie 2022.
Românii sunt astăzi mai mobili decât oricând. Călătoresc, lucrează pentru companii internaționale, studiază în străinătate sau aleg să se stabilească în alte state europene pentru perioade mai lungi sau mai scurte. În paralel, piața muncii s-a schimbat radical: tot mai multe profesii permit munca hibridă sau remote, iar locul din care îți desfășori activitatea nu mai coincide întotdeauna cu țara în care ai domiciliul. foto: Profimedia
Pe 26 mai 2023 mă aflam la granița de sud dintre Suedia și Norvegia, sensul spre Norvegia. Pe bancheta din spate, printre bagaje, trolere, haine și tot calabalâcul aferent unei relocări, stătea obosită April, o golden retriever femelă în vârstă de 12 ani. foto: Profimedia
Ce nu se conștientizează suficient în spațiul public ca principală cauză a marasmului României: PSD, AUR, gașca Thuma din PNL și partidelele din Parlament de fapt NU VOR îndeplinirea de către statul român a cerințelor PNRR.
S-au încălcat multe linii roșii în România, începând cu demiterea guvernului Bolojan. Cronologic, faptic, toate au început de fapt cu anularea alegerilor prezidențiale, turul I, o decizie care nu a fost urmată de raportul promis de Nicușor Dan.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.