Foto: Răzvan Mihăilescu
Fără aeroport, fără autostradă, cu o gară ca-n Hitchcock - ca să ajungeți în centrul țării, la Brașov, din orice colț al României, înarmați-vă cu multă răbdare. Este rușinos ca în anul 2017 să faci distanța București - Brașov cu mașina uneori și în 6 ore. 166 de kilometri pe care-i străbați în ritm de melc pe o Vale a Prahovei unde nu s-a construit în ultimii 30 de ani nimic și unde Waze-ul îți arată constant că „se stă” la intrare în Comarnic, la Sinaia, la Bușteni, la Predeal. Weekend-urile sunt un coșmar pentru cei care fac naveta săptămânală între Capitală și Brașov. În lipsa unui aeroport, soluția rămâne călătoria cu trenul. Cu puțin noroc, poți face distanța dintre București și Brașov în 2 ore și jumătate, dacă elimini întârzierile clasice comunicate de CFR. În articolul acesta despre trenuri aș vrea să vă vorbesc, mai precis despre Gara din Brașov, o clădire frumoasă, dar care pute a nepăsare, indolență și dispreț față de cetățean. O rușine! Încă una...
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la anii studenției mele, îmi vin în minte miile de kilometri parcurși cu trenul între București și Bacău, la fiecare sfârșit de săptămână în care mă duceam acasă. Și uneori către mare, vara. Mirosul WC-urilor nespălate umplea toată gara, nu doar trenul; îți luai coate în ficat de la călătorii mult prea grăbiți să-și ocupe locurile; trebuia să fii tot timpul cu ochii pe sus, pentru că exista riscul să-ți cadă în cap, de pe suporturile mâncate de rugină, papornițe cu borcane de gemuri, zacuști și murături. Se întâmpla acum 15 ani. Și azi, din păcate, transportul feroviar se scaldă în aceeași bătaie de joc, jeg și lipsă de interes din partea autorităților.
Ieri am luat-o pe mama de la gară. De la gara Brașov, oraș turistic, ce a candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021.
Încă de cum intri cu mașina în perimetrul gării, ești înconjurat de puradei dornici să te ghideze prin parcare. Aproape că se urcă pe vehicul, de abia reușești să înaintezi fără să îi lovești. Odată coborât de la volan, sar pe tine să le întinzi ceva. După ce scapi de ei, trebuie să fii foarte atent pe unde calci, daca nu vrei să-ți rupi gâtul. Pavelele din fața gării sunt sparte, multe lipsesc, iar riscul să te împiedici sau să calci strâmb e mare.
Dacă ai supraviețuit până aici și nici nu ai rămas prizonier în ușile glisante pe care se intră în gară, ține-te bine: greul de abia acum urmează. În sala mare bate vântul mai ceva ca afară. Și poartă cu el mirosuri de ulei rânced de la patiseriile ieftine, de transpirație și de urină. Ca să ajungi pe peron, trebuie să treci printr-un pasaj, același care face legătura și cu parcul din fața Patinoarului Olimpic. Spre binele celor care au drum încolo, sper să o ia prin altă parte.
Ziua, în pasaj, poți să vezi urmele celor care își fac veacul noaptea pe scările și pavamentul spălate doar de ploile care se infiltrează în tavan sau se scurg pe scări. În zilele aglomerate, câte o cerșetoare așezată pe scări și musai cu un bebeluș sedat în brațe îți intinde mâna agresiv, de parcă ar vrea să îți pună piedică. Bine cel puțin că avem indicatoare în engleză...
Ajung pe peron. Trenul are din nou întârziere. Minutele se scurg mai greu ca niciodată. Mă simt ca un prizonier al indolenței unor autorități care ne condamnă să rămânem închiși în lumea a treia. Privesc scaunele rupte și cleioase. Sub ele, cutii de bere goale. Pe stâlpi - urme de urină.
Trenul vechi și ruginit, ale cărui frâne urlă de oboseală și durere, se oprește în fața peronului. Oamenii, mai ales bătrânii, urcă cu greu. Distanța dintre peron și scară e considerabilă, iar atunci când mai ai și o geantă în mână urcatul în tren devine sport extrem.
Intenționasem să iau copilul cu mine, să îi arăt trenurile. Acum mă bucur că n-am făcut-o.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Valea Prahovei a devenit cosmarul saptamanal al celor care sofeaza in week-end.
Cine a vizitat recent Sinaia si Predealul a putut constata de diferentele uriase existente intre cele doua localitati: Sinaia a fost renovata din temelii si arata foarte bine, intimp ce Predeal a devenit o ruina, o epava. De ce locuitorii Predealului nu-l alunga in suturi pe actualul primar si nu-l trimit la colegul lui din Sinaia ca sa ia lectii de administratie publica, este pentru mine un mister.
Gara din Brasov este o rusine nationala, insa orasul Brasov arata foarte bine, cel putin in centrul pietonal unde este o placere sa te plimbi, iar procentul de oameni educati este mult mai mare decat al celor de pe Valea Prahovei ( sutele de ani de stapanire habsburgica si-au lasat definitiv amprenta in genele ardelenilor- Ardealul continua sa ramana vizibil mai civilizat decat vechiul Regat ).
Sper că nu am jicnit pe nimeni, dar mie unu mi se pare deplasat să arăți doar situația dintr-un oraș când este o problemă generală.
Într-adevăr, cum e posibil???
Faptul că unu-i hoț îmi dă voie să fiu și eu la rândul meu ... prost în exprimare? Dacă asta credeți, numai bine! Însă cred că nu așa stau lucrurile: oamenii se plâng că românii s-au „țigănit” și este adevărat, dar „țigăneala” a început de la limbă, pentru că a fost mai simplu și mai ieftin!
Răspunsul de mai sus a apărut din convingerea că a fost o ... scăpare, dar reacția dumneavoastră mă face să cred că a fost cu adevărat o greșeală!
Recitiți cu atenție al doilea alineat și eventual răspundeți: ori poate mai bine nu ...
Așa că nu se aprobă fonduri pentru :
- aeroport (refuz total )
- autostradă (în toate direcțiile )
- infrastructură feroviară
De ce oare ? ...........Ghici !
Cu descrierea mizeriei și al nepăsării sunt total de acord că sunt reale , doar că aici ar trebui o mai mare preocupare , atât a autorităților locale cât și a angajaților CFR , câți mai sunt ...... Era să uit, noi cetățenii cum suntem ?!