Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Să nu uităm de unde a pornit totul. Și mai ales pentru ce

Revoluția din Decembrie

Astăzi este 16 Decembrie și se împlinesc 33 de ani de când s-a auzit prima dată: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”

- Timișorenii văzuseră cum dictaturile Europei de Est cădeau una cate una și știau că pot schimba și ei lucrurile. Asta avea să se întâmple, însă, a doua zi, pe 17 Decembrie. Atunci se trăgeau primele focuri de armă și tot atunci cădeau și primii tineri răpuși de gloanțe. Timișoara avea să-și înfrângă frica și să deschidă una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria recentă a României, plătind un tribut teribil în numele democrației: Aproape 100 de morți și sute de răniți.

= Au trecut 33 de ani şi indiferent de cât de mult ne-am integrat noi în Europa și în valorile ei, încă există români care sunt în continuare nostalgici după perioada comunistă. Pentru generațiile tinere, cele care nu au trăit anii grei și gri ai lui Ceaușescu, poate părea nefiresc, în condiţiile în care libertatea este unul din elementele definitorii ale luptei din decembrie 1989 şi cel mai mare câştig pe care oamenii îl asociază Revoluţiei.

= Cu toate acestea, memoria socială a acelor vremuri nu este atât de puternică încât să ne aducă aminte constant despre neajunsurile din acea perioadă.

- Comunismul se află încă într-o cutie neagră a societăţii româneşti, pe care nu o deschidem suficient de mult încât să fim capabili să vedem cu un ochi critic neajunsurile lui și nenorocirea pe care a produs-o oamenilor.

- Ce-i drept, într-o societate ca a noastră, șubrezită din încheieturi de decizii politice uneori inconștiente și de multe ori extrem de greșite, nostalgia după comunism este vie, tinde să reziste și să se conserve.

- Iar pentru asta au o vină mare și foştii propagandişti ai regimului, care au încercat să relativizeze caracterul inuman al comunismului şi să cultive nostalgia odată ce au fost puşi în slujba noii puteri „feseniste”. Şi au și reuşit, în multe privinţe.

- 33 de ani mai târziu încă ne punem întrebarea: Ce putem învăța din ce s-a întâmplat atunci? Păi putem învăța că nicio democrație nu e la adăpost de grave derapaje și de un declin accelerat, precum și că libertatea nu este ceva ce vine de la sine, ci ceva ce se cucerește zilnic, atât prin acțiuni individuale, cât și prin acțiune colectivă.

Și trebuie să ne reamintim cum a pornit totul. Și pentru ce.

Pentru a putea spune liber ceea ce gândim și pentru a putea să fim liberi să facem ceea ce vrem fără să încălcăm libertatea celuilalt…

◾Pentru a putea umbla liberi pe stradă, cu părul lung, cu tatuaje sau îmbrăcați cum dorim…

◾Pentru a avea legi sănătoase care să ne apere, care să servească majoritățile de orice natură și care să protejeze totate minoritățile…

◾Pentru a călători în țări străine…

◾Pentru filmele, cărțile, ciocolata, muzica și cultura occidentală…

◾Pentru un sistem de sănătate mai bun, care să nu fie doar un cămin rece al ultimilor noastre clipe …

◾Pentru economia de piață și libertatea de a putea transforma o idee în business…

◾Pentru a intra în UE și în NATO…

◾Pentru a vota și pentru a fi aleși…

◾Pentru a avea puterea de a-i sancționa pe cei care ne reprezintă…

◾Pentru a putea să ne educăm pe noi înșine și pe copiii noștri la cele mai înalte standarde (aici sau peste hotare)…

◾Pentru a-i amenda (prin vot și protete) pe politicieni atunci când legile pe care le fac nu sunt în interesul poporului…

◾Pentru a putea lua lapte, ulei, zahăr și pâine fără cartelă…

◾Pentru ne merita locul în Occident…

◾Pentru a ne recupera valorile trecutului (regalist și interbelic)...

◾Pentru a învăța mai multe meserii și a ne putea bucura de reconversii profesionale…

◾Pentru a ne declara liber orientarea sexuală și genul căruia îi aparținem…

◾Pentru a fi liberi să alegem dacă să credem sau nu în tradiții ori divinitate…

◾Pentru a pune întrebări care deranjează, dar care scot la lumină adevărul…

◾Pentru a iubi fără să fim judecați de societate…

◾Pentru a trăi fără teama că vecinul ne poate face un raport la Securitate…

◾Pentru șansele de a face greșeli din care să învățăm…

◾Pentru a avea drepturi, dar și responsabilități...

◾Pentru a avea acces la informație și la digitalizare…

◾Pentru a beneficia de un act de justiție corect și lipsit de telefoane care să decidă procesele…

◾Pentru a avea infrastructură (autostrăzi și drumuri) de calitate…

◾Pentru a ne putea cumpăra mai multe proprietăți și mai multe mașini…

◾Pentru a trăi visul american care era disponibil doar în filmele date pe sub mână…

◾Pentru apă caldă, igienă și condiții de trai mai bune…

◾Pentru a trai în DEMOCRAȚIE… și pentru restul lucrurilor, stărilor și visurilor care au urmat în anii tranziției de după Revoluție.

= Pentru toate acestea au ieșit oamenii în stradă în Decembrie 1989.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Personal nu am uitat nimic traiul de ,,Aur ,, din lagărul numit . Republica Socialistă România , oricând aș face parte din plutonul de execuție care i-a trimis în iad pe Ceașcă și cotoroanța lui malefică.Aviz nostalgicilor care-l tot plâng,nu au decât să se ducă după el să-l caute pe acolo.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult