După două săptămâni proaste pentru Donald Trump, prompt sancționate de sondajele de opinie, avansul doamnei Clinton a ajuns general, ceea ce i-a făcut pe cei de la revista britanică The Economist să aleagă pentru titlul unui editorial despre candidata democrată formularea Hillary, din nou inevitabilă.
Mulți analiști politici de prestigiu au spus repetat că sondajele din faza precoce a campaniilor prezidențiale reflectă preferințele și opțiunile din momentul prezent, dar nu înseamnă mult pentru rezultatul final al alegerilor. Abia după mijlocul lunii septembrie, sondajele vor începe să capete putere de prognosticare, când nehotărâții vor ajunge la o decizie de vot și impresiile despre candidați, bune sau rele, vor modela definitiv opinia alegătorilor. Până atunci, vom continua să ne luptăm cu viariabilitatea datelor.
Așa se face că investigațiile presei din ultimele zile dau rezultate oarecum neașteptate, multe din ele raportând diferențe minime, care se încadrează în limitele erorilor statistice: pe plan național, Hillary Clinton conduce cu doar 2% în sondajul Rassmussen, cu 4-5% în cel făcut de agenția Reuters și cu 5,7% în media RealClearPolitics. Iar în ziua de 20 august, sondajul cotidianului Los Angeles Time îl pune pe Trump cu câteva zecimi de punct înaintea lui Hillary Clinton.
Printre explicațiile schimbării sunt estomparea efectului de creștere înregistrat după convenția democrată, știrile negative pentru Hillary legate de investigarea fundației familiei ei, acuzată de a fi primit mari contribuții bănești de la guverne și persoane străine, articolele din ce în ce mai numeroase care raportează informații îngrijorătoare despre starea sănătății candidatei și câteva lucruri pozitive făcute de Donald Trump.
Acesta a modificat conducerea echipe lui electorale, renunțând la directorul Paul Manafort, acuzat de relații dubioase cu fostul președinte ucrainean Ianukovici, căruia i-a fost consilier și de la care a primit mari sume de bani și numind la cârma echipei pe Stephen Bannon și Kellyanne Conway. Conway are o experiență îndelungată în sondarea opiniei publice și are legături cu multe organizații feministe. Rolul ei va fi să vegheze la respectarea disciplinată a strategiei campaniei și să îmbunătățească poziția lui Trump în rândurile electoratului feminin.
Bannon, care este directorul site-ului de presă Breitbart, are reputația unui jurnalist politic agresiv. El va fi cel care va conduce atacurile cele mai dure împotriva oponentei lui Trump, într-un moment al campaniei în care candidatul republican, lipsit de sprijinul propriului partid, va trebui să atragă noi categorii de votanți, din alte grupe decât cele ale celor care votează republican prin tradiție. Cum criticile negative s-au dovedit de mult că au impact, echipa Trump se pregătește pentru o luptă cu arme grele.
Odată cu aceste schimbări, Trump a anunțat că renunță la strategia discursurilor regizate și debitate cu sprijinul teleprompterurilor, strategie „de domesticire” a candidatului introdusă de Manafort și că revine la maniera lui spontană și directă de a se adresa publicului, chiar dacă aceasta expune la erori, inadvertențe sau afirmații riscante. Subliniind că dorește să rămână el însuși în fața publicului, Trump și-a cerut scuze pentru gafele din ultimele săptămâni, arborând o atitudine de modestie și umilință, care a surprins, dar care a avut un efect net pozitiv.
Apoi, candidatul republican a avut un discurs cu un mesaj direct adresat populației afro-americane, în care a criticat situația foarte proastă în care se află acest segment de populație americană, după zeci și zeci de ani în care votul ei, constant democrat, nu i-a adus nicio îmbunătățire a situației. Ce aveți de pierdut - i-a interpelat Trump pe african-americani - dacă încercați altceva? Nu v-ați convins că democrații, după ce vă iau voturile la fiecare alegere, uită apoi să facă ceva pentru voi? Trump a enumerat multiplele condiții care dezavantajează populația de culoare, între care cel mai ridicat nivel de sărăcie pe națiune, șomaj de 58% în rândul tineretului, rezultate foarte slabe în domeniul educației și ratele crescute de criminalitate și încarcerare. Hillary mai degrabă va da o slujbă unui refugiat, decât unui afro-american a spus candidatul, ale cărui cuvinte au fost repetate de presă și au avut efect.
Niciun candidat republican din trecut nu a abordat frontal pe alegătorii de culoare, așa cum a făcut Trump acum câteva zile, când a ținut un discurs în statul Michigan, nu departe de orașul Detroit, metropola prăbușită în sărăcie, după ce fusese altădată gloria industriei de automobile americane. Printre cauzele falimentului orașului Detroit se numără și erorile comise de conducerea municipală, controlată de partidul democrat pentru decenii.
Termenul de surpriza din octombrie a fost lansat de Julian Assange, fondatorul lui Wikileaks. El a dezvăluit că deține documente legate de activitatea lui Hillary Clinton la departamentul de stat, care au un conținut atât de grav, încât ar putea, când vor fi făcute publice, să oblige la urmărirea penală a doamnei Clinton și a precizat că aceste documente vor fi date presei în luna octombrie.
Dar și alte elemente surprinzătoare, din categoria surprizelor de toamnă, pot apare de aici înainte, unele din ele fiind în pregătire pentru a fi lansate tot în ultima lună de campanie.
S-a aflat că fundația familiei Clinton (înregistrată în anul 1997 și rebotezată în anul 2015 ca Bill, Hillary and Chelsea Clinton Foundation), care are eticheta de fundație de caritate, dar care a devenit ținta unor investigații recente legate de suspiciunea de practici ilegale, a angajat o firmă de detectivi cibernetici, care să cerceteze ce efect au avut recentele spargeri făcute de hackeri. Fără ca să se poată confirma cu certitudine, se pare că și penetrarea fundației Clinton, ca și spargerile și furtul de date de la comitetul național al partidului democrat, au fost făcute de aceleași grupuri de hackeri, care au lăsat același tip de "amprente digitale", pe baza cărora se bănuiește că hoții digitali sunt probabil ruși, posibil din organizații sponsorizate de guvern. De aici, presa a speculat că Vladimir Putin s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane. Până acum, materialele sustrase de la fundația Clinton nu au fost date publicității, dar se bănuiește că și ele ar fi destinate să-și facă apariția tot în luna octombrie.
Economia continuă să aibă un mers anemic și procentele de creștere din ultimele două trimestre au fost dezamăgitoare. În discursurile lui Trump apare constant critica principalilor factori de stagnare economică, între care reglementările excesive ale guvernului, procentul mare de taxare al profiturilor companiilor și ideologia globalistă a actualei echipe executive joacă rolul principal. Repetarea indicilor mici de creștere economică și în al treilea trimestru ar fi o altă surpriză din octombrie, care ar mări șansele republicanilor, în timp ce ar arunca o umbră negativă asupra programului economic al doamnei Clinton, susținătoare a echipei din care a făcut parte și care spune deschis că se vrea o continuatoare a politicilor Obama.
Democrații se mai tem, pe bună dreptate, de posibile noi acte teroriste, care - în eventualitatea că ar avea loc în săptămânile următoare ar da multă apă la moară lui Trump, care susține controlarea strictă a granițelor, suspendarea temporară a vizelor pentru țările cu activitate teroristă, limitarea numărului de refugiați și acceptarea numai a acelora care au fost verificați riguros. În opt ani de preșidenție, Barack Obama a făcut mari eforturi să nege, sau să minimalizeze atacurile teroriste și să elimine orice posibile conexiuni între actele criminale și componenta lor religioasă. Trump are mare succes la public pronunțând apăsat că principala amenințare la securitatea națională este aripa radicală a religiei islamice, care acționează cu planul declarat de a ucide civili și de a distruge lumea vestică, ca și intenția de a introduce legea shariei în țările europene și în Statele Unite.
În fine, mulți experți de securitate avertizează că în faza finală a mandatului prezidențial al lui Obama, statele ostile și grupurile teroriste antiamericane vor profita de vulnerabilitatea situației cu prezența la conducere a unui președinte american slab, ezitant, adeseori nehotărât și ale cărui demersuri de politică externă au fost, în cea mai mare parte, eșecuri. Agresorii vor încerca să profite de cele câteva luni rămase ca să declanșeze acțiuni cu mari șanse de a rămâne nesancționate. Astfel, în Orientul Mijlociu, unde supremația de generații a USA este înlocuită sub ochii noștri de axa de putere Rusia-Turcia-Iran, se anticipează un efort crescut de a marginaliza puterea americană.
Masarea de trupe și exercițiile militare de la granițele Ucrainei fac obiectul unor comentarii îngrijorate, care amintesc cum Rusia a ocupat o parte a teritoriului republicii Georgia, pe care îl deține și în prezent, în ultimele luni ale mandatului lui George W. Bush. Se va repeta scenariul agresiv al Rusiei în puținele săptămâni rămase din mandatul lui Obama?
Fiecare dintre aceste situații creează premizele altor posibile surprize din octombrie.
Hillary Clinton este o candidată puternică, solid sprijinită de propriul partid și care are în spate o mașinărie electorală foarte vastă, bine organizată și cu fonduri enorme. În plus, oponentul ei nu a reușit până în prezent să câștige mulți aderenți în sectoare foarte importante ale electoratului american: femeile, minoritățile și creștin evanghelicii. Va putea el reuși ceea ce nu a putut realiza niciun politician: să fie primul candidat din istoria politică americană care câștigă președinția fără, sau chiar împotriva partidului sub culorile căruia candidează?
Analizând situația momentului în care suntem, răspunsul la întrebarea de mai sus este negativ.
Cu puținul timp disponibil rămas, se poate spune că doar prin efectul unei sau unora din surprizele lunii octombrie, Donald Trump poate câștiga președinția.
Dar dacă în luna octombrie surprizele anticipate nu se vor produce, sau ele vor avea loc dar nu vor avea un efect serios, vom ajunge la situația pe care revista The Economist o numește inevitabila președintă Hillary Clinton.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Multumesc pentru cuvintele frumoase. Ma bucur ca va plac articolele mele. Cand am primit invitatia de a scrie o rubrica saptamanala despre alegerile prezidentiale americane, in noiembrie 2015, intelegerea a fost ca voi ramane la aceasta tema pana in faza finala, adica la 8 noiembrie 2016.
Daca va intereseaza subiecte din viata americana obisnuita, va sugerez sa mergeti la www.viata-medicala.ro, unde public o rubrica saptamanala "La Vest de Occident". O carte cu acelasi titlu, care este o selectie a articolelor din primii doi ani (2014-15) a aparut in mai 2016, publicata de editura Viata Medicala Romaneasca. Din cate stiu, o puteti gasi la libraria Mihai Eminescu din Bucuresti.
Cu multumiri si cu cele mai bune ganduri, Martin