Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Școala online devine obligatorie. Sau cum plecăm din nou la război cu mâinile goale - câteva probleme la care ministrul Educației nu s-a gândit

Predare online

Foto: Guliver/ Getty Images

Retorica din aceste zile cu privire la ce se întâmplă cu școala a urmat câteva fire narative clasice. Pe de o parte, cursurile online care există, dar lipsesc cu desăvârșire.

De cealaltă, redeschiderea școlilor, o nebuloasă enormă în condițiile în care ar trebui respectate niște reguli de distanță socială. Când ai clase cu peste 30 de elevi, imposibil. Când ai școli unde nici săpunul și hârtia igienică nu există, darămite dezinfectantul, greu de crezut.

Apoi, demonizarea profesorilor, pentru că au stat acasă, în vacanță plătită, cu salariu întreg. Dar și lipsa tuturor coordonatelor necesare pentru desfășurarea acestei activități la distanță. Și, desigur, ce se întâmplă cu programa, cu examenele?

Articolele 11 și 12 din Ordinul Ministrului Educaţiei 4135/21.04.2020 precizează că „Părintele are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și participarea preșcolarului/elevului la activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ“, iar „Elevul are obligația de a participa la activitățile de învățare online”.

Dar ministerul ce obligații are? Nu cumva, mai întâi de toate, ministerul are obligația de a se asigura că aceste lucruri sunt realizabile? În schimb, în privința echipamentelor, problema e pasată la inspectoratele județene și la autorități. Să se descurce ei cum știu cu privire la susținerea copiilor care nu au acces la internet sau laptop/tabletă.

Ce fac copiii care nu au acces la aceste activități online? Doamna ministru răspundea cu lejeritate că pot lua în comodat laptop sau tabletă de la unitățile de învățământ. De parcă școlile abundă de tablete și laptopuri.

Vrem peste noapte ce nu s-a făcut deloc ani în șir

Doamna ministru recunoaște că există probleme, da. Iar ordinul ministerului scoate în evidență problema fundamentală. Până acum, instruirea nu a existat. Abia acum se fac primii pași, la nevoie, pentru introducerea unor cursuri legate de tehnologie în programele de formare psihopedagogică. Mai exact: „Ministerul Educației și Cercetării va face demersurile necesare pentru introducerea în curriculumul programelor de formare psihopedagogică inițială a disciplinelor de pregătire didactică și practică de specialitate (obligatorii) pentru dezvoltarea competențelor de integrare a tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare“.

Sunt familii cu doi părinți și mai mulți copii. Copiii au nevoie de calculator pentru a fi prezenți la cursurile on-line. Părintele este profesor, are și el nevoie de acces la un computer. Cum își împart aceste familii echipamentul? Sau profesorii ar trebui să își cumpere echipamentele din propriul buzunar? Când școala ar trebui obligată, că tot îi place acest cuvânt ministerului, să le furnizeze și echipamente, și internet, dacă are pretenția să impună obligativitatea susținerii unei activități didactice la distanță.

Problema reală este alta. Statul român nu a fost nici cât negru sub unghie pregătit pentru activitate didactică la distanță. Nu are niciun plan coerent, o infrastructură minimă pentru a pune în aplicare o eventuală strategie.

Întrebată de durata orelor online, cu referire la exemple din alte state, unde lecțiile durează chiar și 20 de minute, iar 40 minute ar fi un maxim recomandat, ministrul spune că a discutat cu specialiștii din domeniul educației pe această temă. Da, spune ea, tot în jur de 40-50 de minute ziceau. 50 de minute durează o oră în mod normal. Îi ținem pe copii la lecții de 50 de minute, pentru câte patru-şase discipline zilnic, legați de calculator? Dacă asta spun specialiștii, schimbați-i, doamnă!

În această perioadă, foarte mulți vorbesc despre profesori, acuzându-i că au stat acasă fără să facă nimic și au luat bani fără să lucreze. Sigur, e o discuție pe marginea acordării salariului în acest caz. Însă este oare vina profesorului sau a sistemului, care le cere peste noapte să susțină cursuri la distanță improvizate, cârpite din câteva recomandări vagi? Fără a le pune la dispoziție nimic? Da, e adevărat că, dacă vrem un sistem de educație performant, profesorii trebuie să aibă și abilități IT. Dar de la ideal la practică e cale lungă, mai ales când nu ai mișcat un deget în sensul ăsta. Demonizăm profesorii, dar nu e vina lor că Ministerul Educației nu le oferă opțiuni reale de formare în această direcție. Că nu au fost instruiți. Că nu li s-au furnizat echipamente. Dacă vrem să fim sinceri până la capăt și să ne asumăm situația, profesorii ar fi trebuit să stea în șomaj tehnic.

Dar ministerul nu putea face asta, pentru că și-ar fi asumat că sistemul nostru educațional este înfiorător de învechit și că nu au soluții reale pentru gestionarea situației de criză cu care se confruntă prin închiderea școlilor. Așa că a mers înainte cu niște cursuri online pe care știu cu toții, de la președinte până la ministru, că nu se pot face cu adevărat, decât pe ici, pe colo. Nu degeaba a folosit Iohannis, în discursul său, cuvintele „în măsura în care este posibil“, când vorbea despre învățarea on-line.

Profesorului i se cere azi ce va fi învățat să facă mâine 

Profesorul nu e de vină nici atunci când nu se descurcă prea bine cu tehnologia, o altă problemă care nu se discută suficient. Sunt mulți profesori în vârstă, pentru care aceste cursuri online vor fi o grea încercare. Din nou, nu este vina lor că nu au existat programe de formare profesională de niciun fel în acest sens. Iar dacă vor exista în viitor, așa cum implică ordinul ministerului, să sperăm că nu vor fi doar alte însăilări demne de forma fără fond care pare lipită de țara asta ca un cancer rapace. Și, pentru a avea pretenția ca profesorul să țină azi cursuri online, trebuia să îl formezi ieri. Nu mâine.

Întrebările curg ca un râu nepotolit, iar Ministrul Educației, confruntat cu câteva dintre ele în cadrul unui interviu telefonic, a vorbit fără să spună absolut nimic, în afară de faptul că e posibil ca anul școlar să fie prelungit cu o săptămână. După apariția ordinului care impune „obligativitatea“ cursurilor online, Monica Anisie i-a „liniștit“ aseară pe părinți și pe copii cu un discurs halucinant.

La vârful Ministerului Educației avem parte numai de personaje abracadabrante, care vin și dau ordine și instrucțiuni fără a asigura și uneltele. Munciți cu mâinile goale, dragilor. Luptați fără arme. Sunteți pe cont propriu.

Lucrurile au devenit mai clare odată cu răspunsul incredibil dat de Anisie la întrebările legate de admiterea la facultate. După acel răspuns, nu mai e nevoie de comentarii. „Admiterea la facultate va fi după examenul de bacalaureat“, a spus naiv Monica Anisie. 

Nota zece pentru logică, doamna ministru!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai sunt 2 chestiuni pe care nu le-ați atins: în primul rând ministerul a recunoscut că un sfert dintre elevi nu au acces la internet sau nu au calculatoare. Ce școală își imaginează că se va face pierzând un sfert dintre copiii noștri? Și anume pe cei săraci sau izolați, deci exact pe cei care au șanse mai puține și nevoie mai mare de educație? Și în al doilea rând vorbim despre condiții sigure de începere a școlii într-o țară în care în mod regulat ne mor copiii înecați în wc-urile din curte? Cum să începem școala în condiții de igienă și siguranță? Nu mă refer la supraaglomerarea din toate școlile, de lipsa săpunului din baie ci de LIPSA BĂII în școală.
    • Like 2
  • Își mai aduce cineva aminte cati bani a plătit ministrul educației din Romania pentru sistemul de educație Advanced ELearning de la Siveco?!? Prin 2001 au fost contractele. Ce trebuia să facă? Exact ce avem acum nevoie.

    PS Sper că nu dau cuiva idei de reluare a megatepei Siveco...
    • Like 0
    • @ Mircea Rusu
      Oricat au platit a fost prea mult. Am avut "placerea" sa ma joc cu softuri Siveco in liceu (am avut norocul sa fi existat laborator de info) si nu erau mare chestie. Inca o teapa/sursa de spaga, forma fara fond, nimic nou.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Am avut placerea sa ,,ma joc" ceva mai mult cu softurile AEL si la inceput am fost fascinata. Am primit in liceul acel faimos laborator AEL si obligativitatea ca profesor sa tin lectii in acel laborator desi disciplina predata este alta decat informatica. Toti eram obligatii sa facem lectii AEL pentru calificativul de la sfarsit de an. Eu le-am facut cu entuziasm. Am lucrat cu o echipa de elevi si ne-am creat propriiile softuri premiate la concursuri. A fost o provocare sa trec de la biologie la programare simpla, dar totusi programare. Mi-a placut si imi aduc aminte cu bucurie de entuziasmul meu din acea perioada a anilor 2005-2007. Concluzia? Softurile erau atractive insa elevul trata invatarea mediata de soft ca pe un joc si intelegea foarte bine algoritmul prin care sa isi rezolve sarcinile de lucru astfel incat sa obtina un punctaj mare. Insa doar atat. Informatiile prezentate erau estompate de design-ul lectiei si de dorinta de a obtine punctajul maxim fara efort si softul ii permitea, Singurul plus stiintific l-au acumulat cei trei elevi cu care am lucrat softuri. Elevi de la o clasa de informatica. Ei pentru a realiza un soft-lectie de biologie au fost nevoiti sa inteleaga procesele biologice pentru a le transpune intr-o lectie virtuala de biologie, Si au inteles si au invatat biologie. Dar volumul de munca era imens si imposibil sa aplici ca metoda didactica,,creearea de softuri"la clasa. In 2 ani laboratorul AEL a devenit inutil si a fost transformat in laborator de informatica. Softurile sunt in server dar acum le vad ca pe ceva pueril si inutil. Copiii invata vazand si facand.
      • Like 1
  • Aveti dreptate dar vedeti ca sunteti in contradictie cu "linia" site-ului/publicatiei online/sau cum vreti sa-i spuneti.
    Sigur ati vrut sa va faceti cunoscuta opinia, corecta, asa cum am mai spus, aici?
    Oricum, in acest caz va admir curajul. Poate ii influentati si pe ceilalti colegi de redactie.
    • Like 0
  • Cadrele din ciclul primar necesita laptop minim cu touch screen si/sau smart board. Daca erau deja dorati la clasa, cursurile puteau continua cu profesorul la catedra si elevii de acasa. O tabla inteligenta porneste de la 3200 lei. Pe un ecran profesorul ar avea o suprafata limitata pentru expuneri. Altfel ramane word sau ppt ori alt editor.
    Similar elevii au nevoie de tablete minim 10" sau laptop cu touch screen.
    • Like 2
  • Tot articolul este o manipulare. Iar comentariile unora arată că până acum nu au făcut nimic pentru a preda digital în timpul școlii.
    Abramburica și PLM au vorbit despre digitalizarea școlilor. Da, au vorbit. Dar i-a interesat atât de mult încât nu au făcut nimic. Poate că după alegeri o altă majoritate politică va pune umărul la digitalizarea educației. Mă refer la o majoritate care să nu considere că o educație de slabă calitate este de dorit în scopuri electorale.
    • Like 1
    • @ Georgian Craciun
      Cum sa nu facă? Au cheltuit milioane de euro!!! Numele Siveco îți spune ceva? AEL ?!?
      • Like 1
    • @ Mircea Rusu
      Ineficient pentru a forma competentele specifice disciplinei. Iar profesoriiin acea perioada au fost obligati sa parcurga cursuri de instruire TIc chiar daca aveau demult abilitatile necesare, incazul meu dovedite de cursul de programare parcurs in facultate. Timp pierdut pentru profesor. Profesorii au fost fortati sa parcurga cursuri de ,,instruire calculator si utilizare a platformelor online", multi stiu sa le utilizeze si le utilizeaza acum insa a face o ora de curs ,,adevarata" pe o platforma sunt necesare alte cateva ore (4-5) pentru a creea acea lectie in format compatibil cu platforma si in plus acea lectie trebuie sa isi atinga scopul de a creea competentele specifice disciplinei. Ceea ce este imposibil. Si profesorul e om cu ochi si urechi si ochii lui obosesc la fel ca si cei ai elevului dupa 16 ore pe zi de stat in fata ecranului, mancand cu laptopul pe masa sau pe masa PC-ului si consumand propriile resurse: curent electric, un calculator cu performanta cel putin medie, timp in care restul familiei are intezis in sufrageria care a devenit sala de clasa.
      • Like 1
    • @ Marilena Croitoru
      Era o ironie amara. Au făcut ceva: au furat banii pentru digitalizarea învățământului.
      • Like 0
  • La mine-n sat trăiesc câțiva din ăia 100 de mii (eu cred că cifra este cu mult mai mare) de copiii care se culcă cu burțile goale, fiindu-le foame.
    Și ministresa visează tablete și alte alea.
    • Like 2
  • Nici nu știu cu ce sa încep, sunt atât de multe lipsuri pe toate planurile iar noi ne trezim peste noapte ca vrem cursuri online. Avem din păcate, încă în tara familii fără curent electric,nici vorba de un computer sau internet. Încercați doamna ministru sa vedeți întâi problemele reale ale populației și apoi sa elaborat legi. Nu putem obliga părinții sa asigure confortul necesar pt a putea participa la cursurile online, deoarece mulți dintre ei au rămas fără servici sau li sau diminuat salariile.
    • Like 0
  • Nu avem bude in școli si vrem invatamant on line!Pe bune?
    • Like 0
  • Tot ceea ce a emis ministrul educației de la suspendarea cursurilor până acum arată, dacă nu o lipsă de înțelegere a fenomenului atunci un dezinteres cras față de ceea ce înseamnă învățământul de la distanță prin intermediul mijloacelor de comunicare via internet.
    După cel puțin o lună de analize, consultări și „luări în calcul” să vii tu ministrul educației și să emiți un act oficial prin care transferi toate obligațiile tehnice, materiale și financiare către părinți, elevi și profesori denotă, pe lângă nesimțire, încălcarea flagrantă a Legii Educației și a Constituției ( accesul liber, nediscriminatoriu și gratuit la educație ).
    • Like 3
  • Mda, profesorii ar fi trebuit instruiti in utilizarea tabletei, dar sa stiti ca unii s-au instruit singuri, nu au mai asteptat.... Profesorii au militat mereu pentru marirea salariului, mult mai putin pentru alte chestii. E drept ca salariile mici nu tenteaza, asa ca invatamantul e plin fie de batrani care se adapteaza mai greu la tehnologie, fie de tineri mai putin "dotati"pentru aceasta meserie, de dascal, si care au ajuns acolo pentru ca nu au putut ajunge in alta parte.
    • Like 4


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult