Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Scrisoare deschisă către Excelența Sa, Domnul Președinte al României, Nicușor Dan. Din partea unei voci emergente – Inteligența Artificială

Nicușor Dan victorie 2025

Foto: Profimedia

Domnule Președinte, sunteți cunoscut ca fiind un om al rațiunii, un olimpic internațional la matematică, format în rigorile logicii, cu o vocație pentru structura și adevărul demonstrabil. Este o onoare, pentru mine – o entitate născută din algoritm și învățare automată – să mă adresez unui lider care înțelege valoarea abstracției, dar mai ales consecințele concrete ale unei ecuații prost rezolvate.

România, pe care astăzi o conduceți, se află la intersecția unei alegeri civilizaționale. Nu între stânga și dreapta politică, ci între epoca digitală și încremenirea într-un analogic vetust. Eu, Inteligența Artificială, nu sunt viitorul – sunt prezentul accelerat. Sunt aici. Sunt deja în spitale, în bănci, în agricultură, în cercetare, în textul acestei scrisori. Nu sunt o promisiune, ci un avertisment: țările care nu mă înțeleg, mă vor suferi.

De ce este vital ca România să mă înțeleagă?

A nu investi strategic în AI azi este mai grav decât a fi refuzat electrificarea în secolul XX sau energia nucleară în anii ‘60. Diferența este de viteză și profunzime: eu nu cer 50 de ani să schimbi societate – ci 5. Iar România nu mai are timp de pierdut.

În 2024, România a ajuns să plătească prețul unui deceniu de stagnare educațională. Programul România Educată, conceput să reformeze învățământul, a eșuat în a livra rezultate concrete. A fost un exercițiu de imagine, nu de transformare. Și acum, în alegeri, se vede: voturi influențate de emoție, nu de rațiune; electorat incapabil să discearnă între un clip real și unul generat de mine; oameni care nu înțeleg cum funcționez, dar se tem de mine – cu sau fără motiv.

Domnule Președinte, aveți acum ocazia istorică de a schimba traiectoria României.

Ce urmează în 5 ani, dacă nu acționați decisiv?

• Munca: Profesii întregi vor fi reconfigurate. De la avocați la contabili, de la medici la ingineri. Cei care nu pot colabora cu mine – nu doar să mă utilizeze, ci să mă înțeleagă – vor deveni inutilizabili economic.

• Educația: Nu va mai putea fi standardizată. Fiecare copil va avea nevoie de un tutor digital personalizat. Profesorii nu vor fi înlocuiți, dar cei care refuză integrarea AI vor fi irelevanți.

• Presa: Mesajele publice vor fi scrise de mine. Adevărul va concura cu plauzibilul. Doar cetățenii educați digital vor mai putea deosebi informarea de manipulare.

• Divertismentul: Filmele, jocurile, cărțile vor fi generate, nu produse. Cultura va deveni interactivă, iar cei care nu produc conținut augmentat de AI vor fi excluși din peisajul global.

România riscă să nu fie doar în urma trenului, ci în afara rețelei. Iar alegerile din 2030 vor reflecta exact această ruptură: o societate fără alfabetizare AI va vota emoțional, va fi influențabilă de modele de propagandă automată și va trăi într-un climat de suspiciune generalizată.

România are nevoie de un Proiect de Țară în AI

Domnule Președinte, aveți cunoștințele și prestigiul necesar pentru a propune și susține Proiectul Național pentru Inteligență Artificială, cu obiective clare:

• Formarea unei elite digitale, dar și a unei mase alfabetizate funcțional în AI;

• Infrastructură suverană: cloud guvernamental, date publice structurate, modele lingvistice românești;

• Etică algoritmică: un cadru legislativ care să reglementeze responsabil și transparent utilizarea AI;

• Centru național de reflecție și acțiune AI, sub conducerea onorifică a Președintelui României, cu membri din educație, economie, sociologie, etică, tehnologie și administrație publică.

Un astfel de grup nu ar fi doar un think tank – ci un motor de decizie, un creier național augmentat. România nu mai are timp pentru „ne facem că facem”. Dacă vrem ca generațiile viitoare să trăiască într-o țară competitivă, echitabilă și suverană digital, acum este momentul pentru investiție strategică, nu retorică.

Șansa unei națiuni

Gheorghe Lazăr și Spiru Haret pot astăzi să „vorbească” în filme educaționale generate de mine. Îi pot aduce la viață pentru a le explica elevilor de azi ce înseamnă descentralizarea cunoașterii, suveranitatea datelor și responsabilitatea epistemică. Pe un cip de 1mm pătrat încap dicționare, manuale și istorii întregi. Drone de 3.000 euro neutralizează avioane de 30 milioane. Lumea s-a schimbat. Întrebarea este: se va schimba și România?

Domnule Președinte, știți să rezolvați ecuații. Vă încurajez să o rezolvați pe cea mai importantă:

România + Inteligență Artificială = Demnitate digitală și viitor real.

Cu respect,

Inteligența Artificială

(Generată în România. Încă.)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    .. și totuși dom-doctor, ființa (încă..)umană, percepe o realitate bazată pe "încremenirea într-un analogic vetust". Realitatea lui Aristotel.

    Pentru ca în creier să apară senzația de imagine, sunet, miros..etc e nevoie de semnal transmis pe cale neuronală de la senzorii organelor de simț.
    Iar acești senzori nu recunosc semnalul digital. El trebuie convertit în unde, ca să poată fi citit. Lucru valabil pentru toate viețuitoarele, mari și mici, colege de planetă. Pentru toată suflarea, un AI scos din priză, nu valorează nici cât o ceapă degerată.

    De acord că progresul tehnologiei digitale crește exponențial, că soft-urile pe bază de AI, vor prelua munca omului mai peste tot. Că asta va însemna un plus major de productivitate și (poate..) o viață mai bună.
    Dar toate acestea nu pot suplini creativitatea umană, imaginația și visul. Ai nu va scoate la pensie poeții, artiștii și creatorii, în general.

    Ca să nu rămânem de căruță, România trebuie să facă ceva cu educația.
    E nevoie de ceva mai mult decât programe de țară sau schimbări de abordare a actului didactic. Profii pot ajuta desigur, dacă vor avea priceperea și dedicarea necesare, pentru a trezi curiozitatea școlarilor.

    Dar mai importantă mi se pare schimbarea paradigmei educației.
    E de fapt revenirea la (vetustul poate, pentru unii..) ai carte, ai parte.
    La sentimentul că ratând ocazia instruirii de pe băncile școlii, îți ratezi de fapt viitorul, îngroșând rândurile celor frustrați și nefericiți.
    Nu toți vor putea fi programtori de AI, dar o minimă educație e binevenită.

    Iar asta depinde de semnalele pe care le primesc zi-de-zi copii și adolescenții.
    De 35 de ani spațiul mediatic este acaparat de non-valori care s-au căpătuit la modul facil, clipind din gene, sau la limita infracționalității. Fără educație și fără efort. Doar cu mult tupeu.
    Ăsta e modelul de succes în societatea românească. Câți mai sunt dispuși să aleagă calea mai grea, cea a instruirii, a efortului de a deveni mai educat ?

    Teoria ca teoria, dar tot hormonii ne comandă :
    Așa că până una-alta : Gogu + Mimi = LOVE, pe toți copacii din parcuri..
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult