Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Scurte lecții despre abuzatorul din Suceava

pastor

(Sursa foto libertatea.ro)

Sunt pastor baptist din București. Îmi fac astfel introducerea pentru că sunt, prin asociere, coleg cu abuzatorul din Suceava. Sigur că este și facil, și firesc să ne dezguste, ba chiar să ne îngrețoșeze acțiunile unei brute. Îi spun așa pentru că orice om care ani de zile face rău unor copii, dar se ridică să vorbească despre cuvintele Mântuitorului (care spunea printre altele: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți") trebuie să trăiască un soi de duplicitate demonică și, cu siguranță, psihologii l-ar putea încadra în rândul sociopaților și a narcisismului patologic. Deci este un act firesc să ne delimităm de un astfel de om și nimeni, astfel făcând, nu ar trebui să se aștepte la aplauze. 

În fața acestei triste povești se aliniază tot timpul cel puțin două tabere. Una care va spune mereu: uitați cât de nocivă și dăunătoare pentru societate este religia. Cât de încuiat trebuie să fii ca în secolul ăsta să te mai orientezi în viață după niște reguli din antichitate. Toate religiile duc în mod invariabil la abuz. Cealaltă tabără, care se identifică cu credința creștină, va încerca tot timpul să se delimiteze, să explice că abuzatorul nu a făcut parte niciodată din comunitatea ei, să indice (justificabil) către pericolul generalizării pripite. 

Îmi doresc ca ambele tabere să învețe mai degrabă câte o scurtă lecție din acest dureros eveniment.

O lecție pentru tabăra anti-religie.

Pastorul împricinuit nu trebuie totuși privit ca pastor sau preot, ca și cum aceste vocații ar fi predispuse la astfel de acte abominabile. Ba este chiar nedrept să facem astfel. El ar trebui numit simplu, abuzatorul din Suceava. Pentru că nu calitatea de pastor l-a împins ani de zile să facă rău propriei familii. Mai degrabă acest titlu a fost pretextul și alibiul pentru abuz. Dar pot înțelege nevoia jurnaliștilor de a adăuga sare și piper unei știri.

Cuvântul pastor sau, mai simplu, "păstor" este unul care își are originea în societățile agrare când oamenii înțelegeau foarte bine rolul cuiva care avea grijă de oi. Un păstor bun era cel care îngrijea oile, care le cunoștea bine și care le păștea în pășuni bune. Mântuitorul vorbește despre sine spunând că El este un astfel de păstor. " Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi." (Ioan 10:11) În contrast cu păstorul plătit care fuge și lasă oile atunci când vede lupul venind. Preoții sau păstorii nu intră decât în aceste două categorii. Unii care ei înșiși sunt păstoriți de marele Păstor Iisus și arată sensibilitate, dragoste și căldură față de oameni sau cei care doar se folosesc de acest nume. Cei care, pentru un timp, au un câștig de pe urma celor pe care îi păstoresc. "După roadele lor îi veți cunoaște."

De altfel cei care sunt obișnuiți cu textul Scripturii știu că păstorii falși nu sunt o surpriză. În cartea Ezechiel Dumnezeu vorbește despre astfel de păstori falși.

2. ...Vai de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma?

3. Voi mancați grăsimea, vă îmbrăcați cu lână, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile.

4. Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n-aduceți înapoi pe cea rătacită, nu căutați pe cea pierdută, ci le stăpâniți cu asuprire și cu asprime! (Ezechiel 34)

Este regretabil și sfâșietor să vezi de ce sunt capabili oamenii. Dar, vă rog, haideți să ne uităm la fapte și să realizăm că aceștia nu sunt păstori adevărați. Sunt lupi. Sunt brute. Și ei trebuie aduși în fața legii sperând că dreptatea, atât cât poate ea fi împărțită aici, să fie făcută.

O lecție pentru creștini

Creștinii au demonstrat în multe rânduri că pot fi o forță. Inclusiv o forță politică. Și creștinii evanghelici și cei ortodocși. În cazul familiei Bodnariu, forța această a înfrânt un sistem bine pus la punct. În cazul Referendumului pentru revizuirea Constituției s-a văzut din nou ce înseamnă mobilizarea pentru niște valori fundamentale. Am tot mai puternic convingerea că biserica nu trebuie să se alieze cu Statul și cu politicul pentru a trece legi favorabile ei. Dar cred că creștinii pot să pună presiune pe clasa politică atunci când aceasta este pe punctul de a da legi care le-ar îngrădi libertățile. 

Deci comunitățile evanghelice au demonstrat că sunt o forță atunci când vine vorba să apere valorile în care cred, dar par extrem de anemice și deșirate când vine vorba de păcate care nu sunt atât de "mondene". Nu am nicio dovadă, dar nu m-ar mira ca pastorul abuzator să fi fost un înfocat semnatar al referendumului. Sigur că asta nu îi decredibilizează pe cei care în mod sincer au votat DA, dar ar spune ceva despre prioritățile noastre. Este dreptul comunității evanghelice să susțină un referendum care ar bloca o lege pe care ei o consideră imorală, dar este responsabilitatea ei să vorbească constant și să se curețe în mod consecvent de abuzuri din interiorul ei. Să vorbească despre numărul de femei care încă sunt tratate barbar. Să renunțe la imaginea unei femei care nu este bună decât în umbra bărbatului. Să se amintească despre abuzurile fizice sau verbale asupra copiilor. Abuzuri justificate de versete obscure și scoase din context. Să se vorbească despre lipsa de educație pompată de un anti-intelectualism care nu are nimic de-a face cu credința creștină. Să se încurajeze mersul la psihoterapeuți atunci când este cazul.

Astfel, pentru tabăra din care eu însumi fac parte am un ultim gând. Nicio comunitate nu a ajuns la perfecțiune, dar astfel de momente ar trebui să ne facă mai atenți și mai sensibili, nu să aruncăm pisica în ograda altcuiva. Să ne apărăm credința și convingerile cu dragoste și sensibilitate și cu fermitate acolo unde este nevoie, dar fiind gata oricând să criticăm și să corectăm abuzurile din interior.

Iar pentru cei care nu sunt religioși, pentru atei sau agnostici, astfel de momente nu demonstrează că religia este nocivă. Demonstrează tocmai ceea ce încercăm să spunem cei care încă suntem la amvoane: omul este în stare de rele incalculabile atunci când se pune mai presus de Dumnezeu. Da, chiar și atunci când se îmbracă în haina religiei. Ba aș spune că mai ales atunci. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    Problema religiei nu este ca un psihopat sociopat asociat in mod mai intim cu o religie și despre care se bănuiește ca s-a folosit si de modul arhaic de a înțelege familia - tipic anumitor persoane care se declara religioase - a înfăptuit niște orori. Problema religiei este bigotismul care poate prea ușor fi transformat în ura de tot felul de persoane “cu har” și care duce iarasi prea ușor la metamorfoza unor mase de oameni amărâți, săraci cu duhul și/sau needucați in brute capabile de cele mai abominabile orori fata de alți oameni, a căror unica vina este ca se crede despre ei ca nu cred sau cred altceva sau trebuie sa creadă. Religia este un drog al maselor și pentru tot binele pe care îl face individual a făcut de-a lungul istoriei mult rau colectiv... umanității... uneori in numele a ceea ce religia înțelege ca umanitate. Problema religiei nu este Dumnezeu, ci interfața între divinitate și umanitate.
    • Like 3
  • Problema dvs este sa aparati biserica. Nu copiii. Multe cuvinte despre prima - si multe norme - adicatelea, ce ar trebui si ce nu ar trebui sa gandim, noi, cestilaltii, Daca abuzatorul este cu certitudine un psihopat, dvs sunteti defectat ... educational. Si depuneti marturie cat de inutil sunteti atat dvs, personal, cat si biserica, de orice denominatie. Pentru ca, nu-i asa, copiii .... Pentru ei, avem dosul plin de lacrimi ... Corect?
    • Like 3
  • https://www.youtube.com/watch?v=L6svOHFSAH8
    • Like 0
  • "Pastorul împricinuit nu trebuie totuși privit ca pastor sau preot" -
    https://en.wikipedia.org/wiki/No_true_Scotsman

    "Mai degrabă acest titlu a fost pretextul și alibiul pentru abuz." - ceea ce nu face legatura cu religia mai putin relevanta. Omului astuia i-a fost acordat un grad exagerat de putere in baza unei carti de povesti si a unei filozofii cu grave probleme de logica si lipsa de legatura cu realitatea. Si daca tot dam citate din biblie, dau si eu cateva aici:

    "18. Daca un om are un fiu neascultator si indaratnic, care n-asculta nici de glasul tatalui sau, nici de glasul mamei lui, si nu-i asculta nici chiar dupa ce l-au pedepsit,

    19. tatal si mama sa-l ia si sa-l duca la batranii cetatii lui si la poarta locului in care locuieste.

    20. Sa spuna batranilor cetatii lui: "Iata, fiul nostru este neascultator si indaratnic, n-asculta de glasul nostru si este lacom si betiv."

    21. Si toti oamenii din cetatea lui sa-l ucida cu pietre si sa moara. Astfel sa cureti raul din mijlocul tau, pentru ca tot Israelul s-auda si sa se teama." (Deuteronom 21:18-21)

    "Pe ochiul care isi bate joc de tatal sau si nesocoteste ascultarea de mama, il vor scobi corbii de la parau si il vor manca puii de vultur. " (Proverbe 30:17)

    Si ca tot ati adus vorba de numarul de femei care inca sunt tratate barbar:
    "11. Femeia sa invete in tacere, cu toata supunerea.

    12. Femeii nu-i dau voie sa invete pe altii, nici sa se ridice mai presus de barbat, ci sa stea in tacere.

    13. Caci intai a fost intocmit Adam, si apoi Eva.

    14. Si nu Adam a fost amagit; ci femeia, fiind amagita, s-a facut vinovata de calcarea poruncii." (1 Timotei 1:11-14)

    "34. Femeile sa taca in adunari, caci lor nu le este ingaduit sa ia cuvantul in ele, ci sa fie supuse, cum zice si Legea.

    35. Daca voiesc sa capete invatatura asupra unui lucru, sa intrebe pe barbatii lor acasa; caci este rusine pentru o femeie sa vorbeasca in biserica." (1 Corinteni 14)

    " Nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri, cum se cuvine in Domnul." (Coloseni 3:18)


    "Iar pentru cei care nu sunt religioși, pentru atei sau agnostici, astfel de momente nu demonstrează că religia este nocivă. " - o, ba da, SI astfel de momente demonstreaza ca religia este nociva.
    • Like 5
    • @ Jonn Jonzz
      Mersi! Mersul meu la biserica s-a rezumat la tinerete cand mergeam sporadic la spovedit si slujbe din jurul Pasteli cu anturajul. Cand mi-am dat seama ce enormitati se insinuau prin slujbe si predici m-am lasat de tot.
      • Like 4
  • Religia crestina are in istoria sa tot felul de schisme, tot felul de crime. Romani-catolici contra protestanti, calvinisti sau luterani.... Biserica anglicana si crimele ei impotriva catolicilor.... Exista o carte intittulata "Furiosii Domnului", se prezinta acolo toate ororile infaptuite de crestini impotriva altor crestini, in numele religiei .... Nu e crestinismul cu nimic superior religiei musulmane, unde sunnitii se lupta cu shiitii. Singura sansa adevarata a Europei a fost instaurarea statului laic.
    • Like 5
  • Corina check icon
    Am parcurs materialul din Libertatea. Omul nu a fost membru al Cultului Penticostal din România. Ca simplu enoriaș baptist, a fost respins după câțiva ani din motive mult mai soft decât ororile de care e acuzat acum. Cronologia evenimentelor declanșate de denunț arată cât de lent se mișcă diversele autorități implicate, dând practic timp acuzatului să pună presiune psihologică pe familie să-și retragă acuzațiile. Ceea ce se și întâmplă, în parte.

    Lucrul îmbucurător este că ați ales să scrieți aici ca pastor. Găsesc profund regretabil și inexplicabil faptul că platforma aceasta atât de deschisă e folosită rar de oamenii diverselor biserici creștine. O vocație evanghelică autentică ar trebui să-ți dea curajul de a o folosi. Se știe, numărul de reacții nu spune nimic despre câte inimi au fost sau vor fi atinse, iar un sictir-două, dacă le primești, sunt departe de a egala bătaia cu pietre.
    • Like 1
  • Religia si necesitatea ei sunt, in acest secol XXI subiecte discutabile. Rau este acceptarea, mai mult sau mai putin impusa cu "legi" a multitudinii de secte, aparute de-a lungul istoriei. Este tot un fel de politica, asta este in esenta religia, propagata de secte si a lor conducatori, in anumite cazuri dementi, samavolnici, abuzatori, tiranici. Nu este normal ca crestinismul sa fie atat de diversificat, dupa "viziunile" aberante ale unor auto declarati vizionari. Nu este normal ca sa fie nici macar catolic sau ortodox. Isus a fost unul,daca a fost?, mai mult decat o doctrina impusa, iar propavaduirea lui, sau propaganda, prin apostoli/propagandisti, tot una. Multitudinea sectelor vadeste dorinta unor indivizi verosi de a fi ei "conducatori", din lacomie si infatuare. Religia a fost combatuta prin teroare si crime in masa, tot la fel a fost impusa si mentinuta, ca si doctrinele totalitare,. Idem cu unele politici.
    • Like 2
    • @ Mircea Zugravu
      Fiecare e liber sa creada si sa interpreteze cum vrea un text. Nu diversitatea e problema, ci tocmai faptul ca unii cred ca detin cheia "credintei cele dreapte" (ceea ce tu sustii ca ar fi normal de exemplu) a dus la probleme de-a lungul timpului.
      Nu pot decat sa inchei astfel: glorie lui Xenu si binecuvantat fie marele sau genocid galactic!
      • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult