Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Se impune un DNA al pădurilor! Imagini-martor din pădurile virgine unde se fac „tăieri de conservare” pentru eliminarea „elementelor îmbătrânite, degradate”

Acum, în 2017, nu există o țară a Uniunii Europene unde distrugerea pădurilor naturale – inclusiv a celor virgine, adică netăiate niciodată de la ultima glaciațiune până azi; cam de 11.000 de ani – și a naturii în general, să aibă loc pe o așa extindere și cu așa rapiditate ca în România noastră. Scara distrugerilor e una geologică. Sunt desfigurați munți, sunt schimbate peisaje, sunt măturate văi întregi de viituri catastrofale, sunt secate râuri, secete extreme pustiesc județe întregi an de an. Sărăcia și emigrarea oamenilor urmează natural. Multe rele ar putea să fie evitate dacă nu s-ar mai distruge pădurile.

Tot acum, în 2017, nu există o țară a Uniunii Europene în care capitalul natural și potențialul de dezvoltare durabilă să fie așa bogat și bine conservat ca la noi.

Există în legislația silvică românească noțiunea de păduri cu funcții de protecție, unde sunt anumite restricții de exploatare a lemnului. Dar când în cele mai restrictive cazuri este prevăzut că pentru pădurile „cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii” este „interzisă orice fel de exploatare de lemn sau alte produse, fără aprobarea organului competent prevăzut de lege”, practic orice pădure poate să fie tăiată legal. Sau altfel spus, nu este pădure în România care să nu poată fi tăiată legal. Dar ilegal!?

Tăieri de conservare și tăieri accidentale

Ocrotirea naturii implică aplicarea „tăierilor speciale de conservare“ (sic!) – care presupun tăierea, de obicei, a 10% din volumul de lemn, dar în cazuri „justificate” se poate merge „până la înlăturarea totală a elementelor îmbătrânite ori degradate, necorespunzătoare sub raport funcțional”. Practic, până la o tăiere rasă! Aceste „tăieri de conservare” au pretenția că mențin funcționalitatea permanentă a ecosistemului și permanența pădurii.

Când ne gândim la o tăiere de conservare prin care e tăiat 15% din volumul de lemn, trebuie să avem în vedere că lemnul poate să fie tăiat doar într-un singur loc, printr-o tăiere rasă botezată în documente „tăiere de conservare”.

Cum arată o tăiere de conservare într-o pădure virgină se vede în fotografia 1. Practic toți copacii mari au fost tăiați perfect legal, pentru că erau probabil „elemente îmbătrânite ori degradate, necorespunzătoare sub raport funcțional”! Eu mă îndoiesc de faptul că frunzișul bogat al fagilor seculari și cetina brazilor nu mai oprea picăturile averselor de ploaie să erodeze solul de pe versant sau că rădăcinile lor nu mai ancorau pământul.

Fotografia 1. Pădure de amestec de rășinoase cu fag, în Munții Făgăraș, unde au fost aplicate tăieri de conservare (mai 2016) Practic toți copacii mari au fost tăiați. (Apăsați pentru a mări imaginea)

Un alt exemplu de tăiere de conservare este în fotografia 2 unde, la Săliște în județul Sibiu, într-o pădure tânără de fag o astfel de tăiere de conservare a fost făcută în toamna lui 2016. Practic e o tăiere rasă.

Fotografia 2. Tăiere de conservare într-o pădure tânără de fag cu funcții prioritare de protecție a orașului Săliște, jud. Sibiu (noiembrie 2016). Apăsați pentru a mări imaginea

Aceste, ironic numite, „tăieri de conservare“ sunt completate de „tăierile accidentale”, ce nu urmăresc altceva decât recuperarea lemnului deteriorat ca urmare a unui accident, cum ar fi uscarea copacilor. După ce e tăiat, orice copac se usucă. 

De foarte multe ori se abuzează de „tăierile accidentale” pentru a tăia ras suprafețe de pădure enorme. Combinarea tăierilor de conservare cu cele accidentale duc la peisaje ca în fotografia 3, unde o „pădure de protecție” a lacului Tău de pe Valea Sebeșului, a fost tăiată ras pe mai bine de 700 ha. Imaginați-vă ce viituri și eroziuni au și vor avea loc de acum acolo.

Fotografia 3. Tăieri rase pe sute de hectare pe Valea Sebeșului, rezultat al tăierilor de conservare și accidentale (mai 2016). Apăsați pentru a mări imaginea.

Tocmai pentru că legislația silvică este una ce implică și cunoștințe de specialitate ar trebui ca și procurorii să fie specializați pe astfel de infracțiuni silvice, la fel cum sunt, de exemplu, procurori specializați pentru infracțiuni economice. 

Răspunsul: Aplicarea legilor și managementul infractorilor silvici

Chiar și cu toate aceste disfuncționalități și cu altele, la care poate o să revin ulterior, degradarea pădurii nu ar fi posibilă la așa scară și cu așa rapiditate dacă ar exista procurori specializați pe infracțiuni silvice. Tocmai pentru că legislația silvică este una ce implică și cunoștințe de specialitate ar trebui ca și procurorii să fie specializați pe astfel de infracțiuni silvice, la fel cum sunt, de exemplu, procurori specializați pentru infracțiuni economice. 

Un astfel de demers ar fi justificat de faptul că, spre exemplu, în anul 2014 peste 8,7 milioane de metri cubi de lemn au fost tăiați ilegal în România, cu o valoare de peste 1,26 miliarde de lei (280 milioane de EURO). Calculul e făcut cu prețul mediu al lemnului pentru anul 2014 de 145 lei/m3 care include și lemn de slabă calitate, cu preț scăzut. Cei care au tăiat ilegal peste 8 milioane de metri cubi nu au tăiat lemn de slabă calitate, din contră. În 2014 s-au tăiat legal 17,8 milioane de metri cubi.

Aceste pierderi directe de lemn nu iau în considerare alte pierderi, pe care societatea românească le suportă acum și le va suporta timp de generații, pierderi cauzate de înrăutățirea condițiilor de mediu sau altfel spus de distrugerea „infrastructurii verzi”, cum este de exemplu pădurea virgină din fotografiile 4, 5 și 6 situată în județul Vâlcea, care ar trebui să fie protejată. Aceste pierderi sunt cu mult mai mari decât valoarea lemnului tăiat ilegal și evaluarea lor ar fi necesară pentru decizii informate privind politica forestieră a României.

Dintre efectele directe ale despăduririlor enumăr doar inundații, secete, eroziuni, alunecări de teren, colmatarea lacurilor de acumulare, scăderea calității apelor curgătoare, debite fluctuante ale râurilor, creșterea costului tratării apei potabile, degradarea peisajului, scăderea potențialului turistic al unor zone care sunt, de multe ori, mai puțin dezvoltate economic, creșterea poluării aerului, emisii de dioxid de carbon în atmosferă din suprafețele de pădure tăiate, distrugerea unor păduri cu valoare științifică și culturală locală, națională, europeană sau universală ce ar putea să reprezinte un adevărat și just motiv de mândrie cetățenească, nu de rușine, cum e acum.

Fotografia 4. Versant cu pădure virgină în județul Vâlcea (octombrie 2016) În partea de jos, lângă vale, se observă că deja au început tăieri, pădurea fiind mai rară. Apăsați pentru a mări imaginea

Fotografia 5. Pădure virgină în Județul Vâlcea. Se observă că fagul e marcat pentru tăiere cu un punct roșu pe trunchi (octombrie 2016). Apăsați pentru a mări imaginea.

Fotografia 6. Pădure virgină în Județul Vâlcea. Importanța științifică a unei astfel de păduri este că ea reprezintă un model de urmat, sau un ecosistem forestier de referință, pentru o silvicultură care să se poată adapta la schimbările climatice (octombrie 2016). Apăsați pentru a mări imaginea

Momentan, sunt situații când un șef de ocol concediat pentru diverse ilegalități, poate să fie angajat de un primar corupt care are de gând să facă aceleași ilegalități în pădurile comunității a cărei interese ar trebui să le reprezinte, sau în care un pădurar care a înfăptuit ilegalități în cantonul de care era responsabil, după ce e concediat, obține o funcție similară la un alt ocol. 

O a doua măsură prin care să se reducă tăierile ilegale ar consta într-o nouă abordare legală privind autorii tăierilor și complicii lor. Poate că dincolo de amenzile și pedepsele ce le sunt impuse ar fi mai bine ca înfăptuirea unei infracțiuni silvice să fie asociată și cu interdicția de a mai lucra în silvicultură sau în domeniile conexe, în care a fost înfăptuită înfracțiunea, o anumită perioadă de timp. Dacă este silvicultura într-adevăr un domeniu ce ține de siguranța națională, în cazul milioanelor de metri cubi, interdicția să fie definitivă. În acest fel nu doar că s-ar responsabiliza cu adevărat profesioniștii din domeniu, fie ei persoane fizice sau juridice, dar s-ar crea și premisele ca alți profesioniști, poate mai cinstiți și mai responsabili față de păduri și față de oameni, să le ia locul celor ce nu au respectat legile și tratatele internaționale la care România este parte. Aceasta ar duce la însănătoșirea economiei din jurul pădurii românești și a silviculturii în ansamblu.

Momentan, sunt situații când un șef de ocol concediat pentru diverse ilegalități, poate să fie angajat de un primar corupt care are de gând să facă aceleași ilegalități în pădurile comunității a cărei interese ar trebui să le reprezinte, sau în care un pădurar care a înfăptuit ilegalități în cantonul de care era responsabil, după ce e concediat, obține o funcție similară la un alt ocol. Abordarea aceasta ar fi necesară pentru că e puțin probabil ca un infractor să devină cinstit în același loc și domeniu în care și-a descoperit „vocația încălcării legii”.

Prin distrugerea și degradarea pădurilor vom pierde capacitatea de adaptare a societății la schimbările climatice. Încă nu e pierdută capacitatea de adaptare, dar lipsa unor acțiuni eficiente care să păstreze pădurile intacte și nedegradate este o încălcare gravă a celui mai elementar principiu al precauției.

De ce să mai avem și grija pădurilor?

Acum, în 2017, în România, țară membră a Uniunii Europene, nu este pădure care să nu poată fi tăiată legal, dacă entități sau persoane suficient de influente au interesul de a tăia. O așa distrugere a pădurilor, pentru un interes economic de moment, este profund lipsită de etică și iresponsabilă față de generațiile prezente și viitoare care vor fi private de niște ecosisteme-model utile pentru un management adaptativ al capitalului natural; adaptare impusă de schimbările climatice. Prin distrugerea și degradarea pădurilor vom pierde capacitatea de adaptare a societății la schimbările climatice. Încă nu e pierdută capacitatea de adaptare, dar lipsa unor acțiuni eficiente care să păstreze pădurile intacte și nedegardate este o încălcare gravă a celui mai elementar principiu al precauției.

În acest moment din istorie, protejarea pădurilor este de fapt protejarea celei mai elementare demnități umane pe care societățile libere sunt bazate, pentru că demnitatea umană și existența umană este dependentă de ecosistemele naturale, inclusiv de păduri. Fără ecosisteme naturale, care să acopere prin serviciile și produsele lor nevoi esențiale ale oamenilor, lucruri de bază, necesare vieții ca oxigenul sau apa potabilă ar deveni produse comerciale sau de lux.

Această dependență a societății de ecosistemele naturale este probabil să crească în viitor. De aceea protejarea pădurilor și a ecosistemelor naturale este de fapt protejarea libertății.

Titlul articolului aparține redacției, titlul original fiind „Tăieri de conservare”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerea mea este ca ar trebui sa ne uitam spre Vest si Nordul Europei si sa-i copiem pe cei de acolo. Prin asta ma refer ca or renuntat de mult la o economie bazata pe valorificarea en-gros al resurselor si ma voi referi acum doar la padure.
    In prezent cea mai mare parte a industriei lemnului o reprezinta exportul de cherestea si busteni, adica produse care se obtin rapid cu costuri reduse iar la export aduc mult mai putin bani decat exportul produselor finite, ex. mobila.
    Am avut la Sibiu o dezbatere despre paduri unde un inginer silvic o spus ca toate statisticile sunt eronate, iar suprafata impadurita si masa lemnoasa exploatabila scade si nu creste asa cum ni se prezinta pe hartii.
    Daca ne uitam si luam in seama ca avem numeroase cazuri la nivel national unde versanti intregi or disparut, dar pe hartie in statistici apar tot ca suprafete impadurite atunci toate datele sunt eronate.
    Domnul respectic mai spunea ceva despre etica care lipseste cu desavarsire in domeniul silvic iar padurea este privita ca o sursa de bani, si atat.
    Daca am schimba profund modelul economic din jurul padurii am elimina toate aceste probleme, aici ma refer la stoparea valorificarii padurii sub forma de bustean, cherestea si alte produse semi-fabricate.
    Ar trebui infiintate parcuri nationale de-a lungul carpatilor intradevar protejate unde padurea impreuna cu toata fauna sa-si urmeze cursul natural. Sa exploatam atat cat ne trebuie intern pentru lemn de foc + sustinerea unei industrii a lemnului transformat in produse finite care vor aduce plus-valoare si o crestere a economiei pe orizontala.
    Ce se intampla acum cu complicitatea politicului si a tuturor partilor din domeniul silvic este un adevarat macel si vom ajunge sa respiram praf si sa bem nisip.
    Pentru ca baietii astia uita ca padurea este un filtru pentru aer si apa, se comporta ca un burete si mentine umezeala aerului si a solului pe o perioada indelungata in absenta ploilor, regleaza temperatura pe timp de iarna si vara, calmeaza vantul puternic iarna dar si vara, mentine calitatea solului si ofera casa si hrana faunei din Romania.
    Daca nu schimbam profund modul in care ne raportam la padure, batalia va fi pierduta cu consecinte pe sute de ani.
    • Like 0
  • E dificil sà faci justitie intr-o sáracá dacá nu imposibil.Trebuia sá fim mai atenti pe cine alegem.Cei vinovati de batjocorirea pádurilor in judetul Sibiu ,de exemplu,au fost avansati.Astia nu se pot opri decât cumpárati sau speriati si din pácate haiducii au rámas personaje istorice.
    • Like 0
  • check icon
    Așa se întâmplă într-un stat care se ocupă doar cu legiferarea sub diferite forme a hoției și atât.Păi o pădure virgină o lași virgină,fără intervenția omului,căci natura, timp de miliarde de ani, nu a avut nevoie de om ca să se doftoricească.
    • Like 0
  • Există legi suficient de aspre și instituții care să le aplice. Ceea ce se vede este rezultatul multor ani în care politicul își vâră nasul în tehnic. Sunt destule cazuri documentate de retrocedări ilegale, iar acolo unde statul clamează siguranța națională nu face nimic. Întreb și eu, pentru un prieten, pentru pădurile virgine de ce se țin studii din 2003 la sertar (PINMATRA), iar proprietarii de păduri (privați sau chiar de stat) nu sunt încurajați să mențină sau să sporească suprafețele cu pădure (se dau ajutoare de stat pentru tot felul de afaceri dubioase - crescătorii de porci, etc)? Menținerea unei păduri implică costuri (de pază, impozit, etc), pe care nimeni nu și le asumă, dar toți își doresc un mediu natural curat.
    • Like 1
  • Se impune, in primul rand, o lege mai aspra! Este de ras (sau de plans) cand auzi ce pedepse primesc putinii criminali care sunt prinsi ca defriseaza ilegal (de parca "a defrisa" poate fi si legal), insa cu actualii reprezentanti ai Statului Nemernic, nu avem nicio sansa de a se intampla ceva bun in tara asta. Pana cand nu va fi inlocuita nesimtita clasa de politicieni care s-au organizat in grupuri infractionale (desi ei le spun "grupuri parlamentare"), va trebui sa suportam continuarea dezastrului.
    • Like 0
  • Cine sa ocroteasca padurile cind presedintele Johanis benchetuieste cu prietenii sai austrieci care au jefuit milioane de metri cubi de lemn din Romania ? Iar la cererea lor a intors in parlament legea care proteja un pic padurile in loc sa o fi promulgat cum ar fi facut orice presedinte patriot.Nefiind roman,Johanis tradeaza interesele Romaniei in favoarea strainilor de care e mai legat,prin singe,decit de romanii nostri. Vai de tarisoara de Romania pe ce maini a ajuns.Si e abia inceputul relelor pe care aliatii neprieteni le savirsesc impotriva noastrra. Intrebarea e :Ce fac parlamentarii romani pe care i-am ales sa apere Romania nu doarma pe banii nostri.
    • Like 0
    • @ Ion Dunareanu
      Bai patriotule, legile sunt date de guvernul pe care probabil l-ai votat, de altfel nu as fi avut asteptari de la cineva ca tine care e asa usor de influentat, probabil lipsa educatiei, nu te judec, dar nu e o scuza pentru prostia de care dai dovada si cu care te mandresti, dar cand atatia oameni au votat un guveren atat de corupt banuiesc ca prostia in comunitatea ta e o mandrie. in plus presedintele tarii e mai roman ca tine, dar na... atata poti atata faci si zici.
      • Like 1
  • sigur, e necesar un DNA pentru mediu, dar mai important e sa devenim constienti; sa promovam si sa ne dezvoltam constiinta ecologica. pentru ca existenta unui DNA arata, de fapt, ca exista abuz si hotie, iar, dupa se precizeaza si in articol, problema nu e doar conflictul dintre legal si ilegal, pentru ca si legal se poate abuza si distruge. de aceea, nu atat prin presiunea unui DNA sau a unor legi se pot indreapta lucrurile, cat prin constientizare si educatie ecologica. cand distrugem si exploatam natura, ne distrugem si ne exploatam pe noi insine. ne vindem si ne negam natura, viata si valoarea umana, pentru ca am fost si suntem conditionati sa credem ca valoarea si viata umana se masoara in bani si in posesiuni; in capacitatea de a poseda natura si oamenii din jurul tau, nu in cea de a intelege si a pretui. dar, pentru a dovedi ca viata sa are pret si valoare, fiecare om trebuie sa se intrebe: ce fac eu pentru a-mi respecta şi conserva corpul ecologic, adică viaţa în dimensiunea ei adevărată, un corp care se întinde infinit şi indefinit, dincolo de spaţiul şi de timpul meu individual şi personal, în trecut şi în viitor, pe toată planeta şi în tot cosmosul?
    şi de ce ar trebui să ne pese de schimbările climatice şi de mediu, de vreme ce oricum o să murim, iar mai departe e treaba noilor generaţii?
    pentru că dacă nu ne pasă de mediu, de corpul nostru ecologic, e echivalent cu a spune că viaţa noastră individială nu contează şi e irelevantă. ceea ce ce o ipocrizie, de vreme ce continuăm să trăim şi să beneficiem de sursele şi resursele acestui mediu. nu vrem să murim (de exemplu să ne sinucidem, din moment ce viaţa noastră nu contează), dar nu vrem nici să ne protejăm şi să ne respectăm viaţa, corpul nostru eco. pentru că noi suntem organe sau celule ale acestui corp etern, cu ramificaţii care se întind în trecut şi în viitor. dacă moare, murim şi noi, iar dacă trăieşte, trăim şi noi. iar prin fiecare act care distruge şi pune în pericol acest corp, ne distrugem pe noi înşine în fiinţa şi esenţa noastră. şi trăim o viaţă pe care nu merităm să o trăim şi pe care nu o trăim. ne câştigăm dreptul şi puterea de a trăi acum, aici, pretutindeni şi întotdeauna, prin felul în care dăm valoare corpului nostru ecologic.
    conştiinţa noastră ecologică e conştiinţa însăşi, care se apropie şi ne apropie cel mai fidel de fiinţa noastă. cine sau de ce suntem noi. iar comuniunea cu natura e cea mai profundă şi mai deplină comuniune pe care o poate trăi un om.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult