Zeci de voluntari Greenpeace România au protestat recent într-un mod inedit față de tăierile arbori din pădurile virgine din România. Voluntarii au afișat un banner de aproximativ 70 de metri pătrați pe lacul Vidraru, cu mesajul „Stop logging in Europe's ancient forests" – Opriți tăierile în pădurile virgine ale Europei.
Aproximativ 90 de voluntari din România și alte 9 țări din Europa aflați în tabăra organizată de Greenpeace și-au propus să realizeze, timp de trei săptămâni, inventarul pădurii virgine din zona Cumpăna, Vidraru, în bazinul râului Argeș. Aceasta era până de curând una dintre cele mai mari suprafețe acoperite cu păduri virgine și cvasivirgine din Europa, susțin reprezentanții organizației neguvernamentale.
Voluntarii cer într-o petiție adresată ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca-Palmer, impunerea unui moratoriu pe orice fel de intervenții în pădurile virgine, asumarea coordonării unui proiect național de inventariere a tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine care mai există în România și înscrierea de urgență în „Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine” a tuturor pădurilor propuse pentru includerea în lista patrimoniului mondial UNESCO.
Pe 11 iulie, ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, a trasat cadrul legislativ pentru protejarea ultimelor păduri virgine și cvasivirgine din țară.
Până acum voluntarii au cartat 6,5 hectare de suprafețe de probă. Au fost înregistrați și măsurați 3.584 de arbori. Arborele cu cea mai mare înălțime care a fost inventariat până acum este un brad de 47 de metri, iar arborele cu cel mai mare diametru este tot un brad, cu 93 de centimetri diametru.
„În pădurea virgină nu vorbim de arbori, de brad, de fag, vorbim de un ecosistem complet, unde 13.000 de specii alcătuiesc un organism care respiră, trăiește și care este în stare să se apere de orice factor extern. Mesajul este unul simplu - avem nevoie de pădurile virgine. Pădurile virgine reprezintă tradițiile noastre, sunt în strânsă legătură cu credințele noastre, cu civilizația noastră. Dacă acum 100 de ani oamenii se rugau înainte să taie și și-au cerut scuze de la arbori înainte să îi taie, în prezent sute de hectare de pădure dispar pur și simplu”, a declarat Csibi Magor, directorul WWF România, în mesajul de susținere a campaniei de protejare a pădurilor virgine.
„Îți spunem ție, turistul după care am cules gunoaie, și ție prietenul nostru sarcastic care ne-ai întrebat dacă mergem în tabăra Greenpeace să ne legăm de copaci: suntem aici pentru copiii tăi și pentru ai noștri”
Andreea Roseti, unul dintre voluntarii Greenpeace, mărturisește că a mers în tabăra de la Cumpăna pentru a participa la cartografierea uneia dintre ultimele păduri virgine din Europa și pentru „a putea arăta celor care conduc această țară, că aceste păduri există, că sunt de o valoare inestimabilă, și că avem nevoie de ele pentru a supraviețui”.
„De multe ori mă întreb de ce trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru cu propriul nostru guvern? De ce trebuie să ne luptăm pentru fiecare râu, fiecare pădure, fiecare specie? Pentru că oamenii au uitat ceva ce odată știau, și ceva ce natura a știut dintotdeauna: suntem cu toții interconectați. Suntem cu toții un întreg care trebuie să trăiască în echilibru”, este mesajul Andreei Roseti.
„Așa că aș vrea să îți spunem ție, turistul după care am cules gunoaie, și ție prietenul nostru sarcastic care ne-ai întrebat dacă mergem în tabăra Greenpeace să ne legăm de copaci: suntem aici pentru copiii tăi și pentru ai noștri”, mai scrie voluntarul Greenpeace.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dacă te duci într-o pădure austriacă, replantată de câteva ori de la începutul erei industriale și apoi într-o pădure virgină românească, vei observa diferența.
În Europa nu mai există multe păduri virgine. Într-o lume normală, ar trebui să cerem sute de euro pentru o vizită în asemenea zone. Ar trebui să fie aceleași reguli ca și când te-ai întoarce în timp (nu lăsa gunoi, interacționează cât mai puțin cu ceea ce vizitezi, etc), fiindcă tocmai asta și e, o întoarcere în timp.
Sunt atâtea locuri pe care le-am distrus deja în țară (cu microhidrocentrale, șosele inutile, sate, combinate, mine acum părăsite) hai să întreținem mai bine zonele respective, iar pe cele pe care nu am apucat încă să atingem, să le lăsăm așa: virgine.