Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Se poate și altfel: un grup de 400 de fermieri din Transilvania au reușit să preia fabrica de zahăr de la Luduș, care urma să fie închisă și demolată în urma deciziei proprietarului francez

fabrica de zahar

Foto: Maximilian Stock / Sciencephoto / Profimedia

În timp ce Petre Daea se luptă cu gândacii, cu greierii și alte insecte, fermierii români din Ardeal s-au unit și au cumpărat fabrica de zahăr din Luduș. Proprietarii francezi voiau să o dărâme. Ministrul Agriculturii era pe front în războiul lui cu insectele și nu avea timp și nici soluții. Nu putea lupta pe două fronturi.

Și ce au făcut fermierii români din țara, în care se prăbușesc poduri de-abia inaugurate și în care suntem campioni la tăiat panglici?

S-au unit reprezentanții a patru sute de fermieri din Transilvania. Au căutat soluții. Au salvat fabrica și viitorul culturii de sfeclă de zahăr dintr-o jumătate de țară.

Nu ajutor de la guvern, nu mână întinsă din afară, ci unire, soluții și salvare.

Cred că e o veșnicie de când vreau să aud aceste cuvinte, să le văd devenind fapte. Acum au devenit și pentru asta îmi spun că se poate. Se poate ca românii să se unească, se poate să caute soluții, se poate să salveze o fabrică, de care e legată prosperitatea lor viitoare...

Context:

Reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania au reușit să preia fabrica de zahăr de la Luduș, care urma să fie închisă și demolată în urma deciziei proprietarului francez. Cultivatorii de sfeclă au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni. Fermierii din Luduș, Brașov, Cluj, Sibiu speră că din această toamnă sau din primăvara anului 2023 să reînceapă cultivarea de sfeclă de zahăr. Cultivatorii vor fi și acționarii fabricii și au anunțat că vor să se mobilizeze și să facă zahăr pentru România.

Contractul semnat cu proprietarul francez prevede faptul că vor fi menținute cele 150 de locuri de muncă, potrivit liderului sindicatului din fabrică. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vad numai lapte și miere curgând în comentarii. Sunt gata sa pun un pariu, în 2 ani e acolo unde o trimiteau francezii, la fier vechi. Nu exista exploatare rentabila de sfecla în Europa, cu atât mai puțin în romanica. Și dna ce scrie articolul habar nu are de subiect, ministrul a fost parte din negociere. Nu înțeleg de ce se dau atâția specialiști când habar nu aveți cu ce se mănâncă industria asta. Nație de auriști!
    • Like 0
  • Un lucru laudabil. Sa vezi atatia oameni actionand la unison e un lucru rar in Romania. Acum, cum se vor intelege cei 400 ramane de vazut.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Sper ca si-au facut bine calculele si le urez mult succes. Cel mai usor lucru s-a intamplat, greul abia acum urmeaza. Sper sa isi aduca un director general competent si sa aiba un consiliu de administratie care sa inteleaga cum functioneaza piata zaharului in Romania. Una este sa fi fermier si alta este sa fi producator si vanzator. Daca am inteles bine francezii nu mai faceau profit de aproape zece ani, prin urmare situatia nu este deloc usoara.
    • Like 2
    • @ Nume
      Posibil ca profitul sa fie limitat din cauza , importului de materii prime ,Dar acum ,daca materia prima va,fi loc0 ,posibil sa fie si profitul pe masura ,Mai ales ca piata zaharului este importanta ,in situatia in care se afla Romania ,fara fabrici de zahar .
      • Like 0
  • Felicitări, sper să aud exemple ( și alte produse) în alte regiuni ,
    • Like 1
    • @ Alexander Folea
      Nume check icon
      Nu cred ca trebuie sa ne dorim ca firmele straine sa dea faliment ca sa fie cumparate de romani sau de stat. Acest lucru nu va duce la nimic bun, iar din pacate capitalul roman nu este suficient de mare sa cumpere toate astfel de afaceri. P.S. Oare ce de ce nici unul dintre marii antreprenori romani nu s-a gandit sa cumpere el aceasta fabrica? Sau chiar sa faca una noua?
      • Like 1
  • de facto check icon
    Cel puțin după informațiile din presă, Ministerul Agriculturii a fost implicat în negocierile pentru preluarea fabricii, chiar dacă nu este vorba de o etatizare.

    Să sperăm că va veni și aprobarea finală a deținătorului actual al fabricii (o societate din Franța).
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult