Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Se poate și altfel: un grup de 400 de fermieri din Transilvania au reușit să preia fabrica de zahăr de la Luduș, care urma să fie închisă și demolată în urma deciziei proprietarului francez

fabrica de zahar

Foto: Maximilian Stock / Sciencephoto / Profimedia

În timp ce Petre Daea se luptă cu gândacii, cu greierii și alte insecte, fermierii români din Ardeal s-au unit și au cumpărat fabrica de zahăr din Luduș. Proprietarii francezi voiau să o dărâme. Ministrul Agriculturii era pe front în războiul lui cu insectele și nu avea timp și nici soluții. Nu putea lupta pe două fronturi.

Și ce au făcut fermierii români din țara, în care se prăbușesc poduri de-abia inaugurate și în care suntem campioni la tăiat panglici?

S-au unit reprezentanții a patru sute de fermieri din Transilvania. Au căutat soluții. Au salvat fabrica și viitorul culturii de sfeclă de zahăr dintr-o jumătate de țară.

Nu ajutor de la guvern, nu mână întinsă din afară, ci unire, soluții și salvare.

Cred că e o veșnicie de când vreau să aud aceste cuvinte, să le văd devenind fapte. Acum au devenit și pentru asta îmi spun că se poate. Se poate ca românii să se unească, se poate să caute soluții, se poate să salveze o fabrică, de care e legată prosperitatea lor viitoare...

Context:

Reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania au reușit să preia fabrica de zahăr de la Luduș, care urma să fie închisă și demolată în urma deciziei proprietarului francez. Cultivatorii de sfeclă au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni. Fermierii din Luduș, Brașov, Cluj, Sibiu speră că din această toamnă sau din primăvara anului 2023 să reînceapă cultivarea de sfeclă de zahăr. Cultivatorii vor fi și acționarii fabricii și au anunțat că vor să se mobilizeze și să facă zahăr pentru România.

Contractul semnat cu proprietarul francez prevede faptul că vor fi menținute cele 150 de locuri de muncă, potrivit liderului sindicatului din fabrică. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vad numai lapte și miere curgând în comentarii. Sunt gata sa pun un pariu, în 2 ani e acolo unde o trimiteau francezii, la fier vechi. Nu exista exploatare rentabila de sfecla în Europa, cu atât mai puțin în romanica. Și dna ce scrie articolul habar nu are de subiect, ministrul a fost parte din negociere. Nu înțeleg de ce se dau atâția specialiști când habar nu aveți cu ce se mănâncă industria asta. Nație de auriști!
    • Like 0
  • Un lucru laudabil. Sa vezi atatia oameni actionand la unison e un lucru rar in Romania. Acum, cum se vor intelege cei 400 ramane de vazut.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Sper ca si-au facut bine calculele si le urez mult succes. Cel mai usor lucru s-a intamplat, greul abia acum urmeaza. Sper sa isi aduca un director general competent si sa aiba un consiliu de administratie care sa inteleaga cum functioneaza piata zaharului in Romania. Una este sa fi fermier si alta este sa fi producator si vanzator. Daca am inteles bine francezii nu mai faceau profit de aproape zece ani, prin urmare situatia nu este deloc usoara.
    • Like 2
    • @ Nume
      Posibil ca profitul sa fie limitat din cauza , importului de materii prime ,Dar acum ,daca materia prima va,fi loc0 ,posibil sa fie si profitul pe masura ,Mai ales ca piata zaharului este importanta ,in situatia in care se afla Romania ,fara fabrici de zahar .
      • Like 0
  • Felicitări, sper să aud exemple ( și alte produse) în alte regiuni ,
    • Like 1
    • @ Alexander Folea
      Nume check icon
      Nu cred ca trebuie sa ne dorim ca firmele straine sa dea faliment ca sa fie cumparate de romani sau de stat. Acest lucru nu va duce la nimic bun, iar din pacate capitalul roman nu este suficient de mare sa cumpere toate astfel de afaceri. P.S. Oare ce de ce nici unul dintre marii antreprenori romani nu s-a gandit sa cumpere el aceasta fabrica? Sau chiar sa faca una noua?
      • Like 1
  • de facto check icon
    Cel puțin după informațiile din presă, Ministerul Agriculturii a fost implicat în negocierile pentru preluarea fabricii, chiar dacă nu este vorba de o etatizare.

    Să sperăm că va veni și aprobarea finală a deținătorului actual al fabricii (o societate din Franța).
    • Like 0


Îți recomandăm

Nicusor Dan - martie 2026

17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”. Suntem la finalul unei lungi perioade de blocaj. PSD a transformat sabotarea guvernării în politică oficială. Orice inițiativă de reformă a lui Ilie Bolojan este omorâtă din fașă. Reforma pensiilor speciale e în stand-by de luni de zile, judecătorii PSD din CCR pur și simplu rup ușa ca să nu se poată da un vot. foto Profimedia

Citește mai mult

Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului

…au costuri și riscuri diferite, dar cel mai mare cost e reprezentat de lipsa de asumare și de băltirea în clasicele războaie din coaliție. Boală lungă, moarte sigură. Greul acum începe și el poate fi definit astfel: criza energetică globală care se întâlnește cu populismul tradițional al clasei politice de la noi creează criza economică perfectă. Creștere bruscă a prețurilor, inflație galopantă, recesiune, criză de aprovizionare - sunt riscurile pe care trebuie să le discutăm la rece, cu cifrele pe masă. (Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului)

Citește mai mult

Sursa foto: Cultura la duba

Peste 100 de personalități culturale și artistice din România, printre care Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc sau Oana Pellea, cer președintelui, premierului și ministrului Culturii să protejeze manuscrisele lui George Enescu. Acestea sunt păstrate în condiții improprii, arată o anchetă jurnalistică publicată săptămâna trecută de Cultura la dubă.

Citește mai mult