Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România

Laura Codruța Kovesi - EPPO

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate. 

„Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată într-un comunicat al șefei Parchetului European, citat de G4media.

Totodată, Kovesi a subliniat că Parchetul European „nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”

Parlamentul a votat, miercuri, chiar în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege controversat  referitor avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupție și de nerespectare a legii, relatează G4media.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    România, ca urmare a realizărilor mărețe ale celor care au condus țara in ultimii zeci de ani, a ajuns sa aibă o economie de kkt adică, bozgoro-românașii basisto-uslamisto-udemeriști și gasca lor au furat toate ouăle de aur ale gastei și apoi in măreață lor imbecilitate i-au luat și gatu’ și acum stau la mila altora.
    Uite ca strategia asta funcționează, și ne da UE bani și tuturor ciorditores romano-maghiari încep sa la sticleasca ochii de fericire. Ceea ce e bine pentru cineva care vrea sa facă ceva ca România sa se dezvolte la adevăratul ei potențial (nu din altruism ci dintr-o logica de afaceri de tip win-win). Acum astia au o bată cu care pot sa ii silească pe ciorditores sa facă ceva și pentru țara dacă vor sa mai aibă de unde fura.
    Cum plebea romana in esența ei e demoralizată și dezinteresată de politica, fiind concentrata pe a-și duce zilele la limita subzistentei in ciuda sistemului mafiot basisto-uslamaito-udemerist, singura speranța de a schimba ceva in Romanica au rămas străinii care ne tin pe bani, in speranța ca o sa ajungem sa câștigam cândva pe barba noastră suficient cât sa câștige și ei pe lângă noi.
    • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Despre fondurile europene:
    1. Se dau bani, dar pentru ce le convine lor. Ceea ce nu se potriveste mereu cu nevoia romanilor. Trebuie sa ai cota de saracie (or mai trebuie dezvoltate si alte zone, Romania nu inseamna doar Ferentari), cota antidiscriminare, cota subiecti vulnerabili etc etc. Or Romania cotizeaza la UE in integralitatea ei, nu doar prin zone acut vulnerabile, care sunt in prezent frecvent deservite prin fonduri.
    2. In implementare, trebuie sa ai grija sa cazi pe grila ideologica recepta. Cu alte cuvinte: iti dam bani, dar trebuie sa gandesti doar asa. E o conditionare economica, nu cu iataganul la gat, ci asta e conditia ca banii aia sa vina la noi (pardon, sa se intoarca la noi, o mica parte din ce dam tribut).
    In plus, ni se vantura pe la nas niste sume fabuloase, dar totul e conceput de asa natura ca sa nu primim decat o parte, tocmai prin birocratie stufoasa si prin demobilizare (ca in cazul de fata).
    • Like 0
    • @ Rucs
      Sunteți (voit ?) răuvoitoare, neinformată sau, pur și simplu, mincinoasă.

      Cum adică "o mica parte din ce dam tribut" ?
      Mai multe rapoarte publice spun:
      " (pâna în 2021) România a primit, în ultimii 14 ani, de la Uniunea Europeană, cu 42 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, arată date analizate de Profit.ro. Suma obținută este de 63,53 miliarde de euro, iar contribuțiile se ridică la 21,55 miliarde euro. Anul 2020 a fost unul dintre cei mai buni în ce privește intrările de fonduri UE, cu 7,12 miliarde de euro. (...)" (sursa profit.ro)
      Și, ca o dovadă că problemele sunt la noi pe Dâmbovița, căutați informații despre alte țări UE care au atras mult mai mulți bani pe aceste mecanisme și și-au dezvoltat serios diverse sectoare economice sau infrastructura.
      • Like 0
  • Că în România avem o corupție adânc înrădăcinată, instituționalizată, este o certitudine.
    Că României îi este arătată mereu pisica corupției, și de către structurile europene și de către haterii conaționali, și când e corect și când nu e corect, asta iar e o certitudine. Asta fiindcă nu strică, pentru unii, ca România să fie mereu pusă la colț și trasă de urechi. O astfel de situație face grea negocierea cu UE - în genunchi - pentru orice presupune un interes economic național. Doar se știe: noi suntem cuibul european al corupției, nu-i așa?
    Acum avem încă o dovadă în sprijinul bănuielii inițiale: Kovesi a fost numită șefa procuraturii europene nu fiindcă era ea mare sculă (fiindcă doar a fost umflată propagandistic ca un balon), ci fiindcă prima ei caracteristică a fost și este SLUJIREA :-) :-) :-) Așa o pupa în dos Liiceanu, cu alt sens, bineînțeles, dar care ulterior a capătat nebănuite semnificații. Pe scurt ea e un EXECUTANT politic. Așa s-a remarcat de pe vremea lui Băse, așa au descoperit-o europenii și în consecință s-au făcut PRESIUNI pentru ca ea și nu altcineva să ocupe înalta poziție europeană. S-a ajuns chiar la faze ridicole, când Franța a sprijinit-o pe ea, în dauna candidatului propriu, aparent mult mai calificat.
    Deci, fraților, pe scurt: România e "mama lu' tata corupției", deci nu va merita prea mulți bani europeni, pe care doar teoretic îi avem la dispoziție și îi putem accesa. Banii rămași neaccesați de noi sau la care uite! posibil vom avea chiar interdicție, se vor redistribui către state mai ”merituoase” și - coincidență - mai occidentale dezvoltate. Care n-au așa probleme cu corupția și cu statul de drept și în general, au mai mult ”noroc în viață”. ASTA e adevărata (și tacita) misiune a lu' madam SLUJIREA. (slujirea celor care au numit-o, evident). Pentru asta s-au făcut luntre și punte mai marii Europei când a fost ales / numit procurorul șef european.
    Dar noi merităm ce ni se întâmplă, fiindcă aleșii noștri, pe lângă corupția arhicunoscută, nu se zbat deloc pentru interesul nostru național în Europa. Ai noștri sunt de vină, nu organismele europene. Dacă o țară e fraieră și nici măcar nu se vinde, ci se oferă gratis pe tavă (cu avantaje doar pentru conducătorii politici pe persoană fizică), ar fi o prostie pentru oricine din afară să nu profite. Că alte state țin la interesul lor național și deci sunt îndreptățite să profite economic și financiar de fraierii cu care au de-a face. Bravo lor și rușine nouă!
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult