Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Șeful corpului de control al premierului dă cifra exactă a jafului: cât am plătit în ultimii 5 ani pentru lucrări rămase doar pe hârtie

Patru ministere și companiile din subordinea și coordonarea lor au plătit în perioada ianuarie 2011-iunie 2016 un număr de 29 de studii de fezabilitate care nu au fost utilizate, reiese dintr-un raport realizat de Corpul de control al premierului. 

Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Economiei au contractat 92 de studii de fezabilitate, finanțate integral de la bugetul de stat, în valoare totală de 92,9 milioane de lei (cu TVA). 

Dintre acestea, 29 studii de fezabilitate au fost plătite și neutilizate de ministerele Energiei, Transporturilor și Economiei, în valoare totală de 18.128.775,83 lei (cu TVA), reprezentând 19,51% din totalul angajamentelor legale (92.915.732,15 lei), respectiv 46,22% din valoarea contractată a studiilor de fezabilitate.

„Cauzele care au condus la plata și neutilizarea celor 29 de studii de fezabilitate contractate de către Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Ministerul Transporturilor, în perioada 01.01.2011 - 30.06.2016, așa cum rezultă din documentele transmise de către aceste ministere Corpului de control al prim-ministrului, au fost următoarele: lipsa sursei de finanțare pentru etapele următoare; neîntocmirea documentației pentru avizarea investiției în Consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor, aceasta fiind la momentul acțiunii de documentare în curs de întocmire; necesitatea completării studiilor de fezabilitate „conform solicitărilor CE a Studiului de Trafic, Analiză Cost Beneficiu, Memoriu de Sinteză și Actualizarea Devizului general”; studiu de fezabilitate dat spre consultare „experților în proiectul USTDA”; neeligibilitatea beneficiarilor", se arată în raportul Corpului de control al premierului.

Cea mai mare pondere a studiilor de fezabilitate plătite și neutilizate o reprezintă studiile comandate de Ministerul Energiei, mai exact de către Compania Națională a Uraniului.

(Sursa infografic: Nota de informare a Corpului de control al premierului - studii de fezabilitate)

Din centralizarea datelor primite de Corpul de control al premierului de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Economiei privind studiile de fezabilitate contractate în perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2016, a rezultat „un nivel foarte scăzut al eficienței utilizării studiilor de fezabilitate plătite din bani publici, în sensul că efortul financiar suportat de cele patru ministere în sumă totală de 23.925.001,68 RON (cu TVA) a fost compensat doar în proporție de 24,23%, reprezentând ponderea valorii studiilor de fezabilitate plătite și utilizate în valoarea totală a studiilor de fezabilitate plătite (utilizate + neutilizate)".

Primii cinci contractanți ale căror sume încasate au avut ponderea cea mai mare în valoarea totală a studiilor de fezabilitate plătite și neutilizate de către cele patru ministere, în valoare de 18.128.775, 83 lei, au fost:

* Societatea GREEN HIDROFOR S.R.L cu suma de 10.244.880 RON reprezentând un procentaj de 56,51%;

* Asocierea EXPERT PROIECT 2002 S.R.L. & BETARMEX S.R.L. cu suma de 2.446.959,50 lei, reprezentând un procentaj de 13,50%;

* Societatea I.S.P.C.F. S.A. – E.D.I.N. S.R.L. – S.T.E. S.R.L. – PEGASO INGEGNERIA SRL cu suma de 2.445.869,43 RON reprezentând un procent de 13,49%;

* Societatea BAICONS IMPEX S.R.L. 927.427 RON reprezentând un procent de 5,12%;

* CONSIS PROIECT S.R.L. cu suma de 558.000 RON reprezentând un procent de 3,08%. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Dragii mei, contributori Republica,
    Vă învederez faptul că moneda națională a României este tot Leul. I s-au mai tăiat 4 (patru) zerouri din coadă, dar tot leu se numește. RON este denumirea tranzitorie, pentru uzul străinilor care se referă la ROmanian New currency.
    În rest, cu Lei sau RON, cei în cauză ar trebui să înfunde pușcăria cu maximă celeritate, de la cel mai mic până la cel mai mare și să plătească din propria teșcherea paguba. Altfel, vom mai vea astfel de știri și mâine și zilele ce vor urma.
    • Like 0
    • @
      check icon
      E o nebunie și o harababură întreagă cu acest leu nou v. cel vechi. Adesea, am impresia că trăiesc într-o țară de handicapați, antena 3 încă folosește „lei vechi” deși, dumnezeu ne apără și ne ferește, nu mai există de peste 10 ani. Cît de greu o fi să taie 4 zerouri? Nu mai spun de emisiuni haotice, în care se trece de la leul vechi la cel nou și la euro, la un moment dat nu mai știi în ce monedă se fac evaluările. Am văzut și auzit azi dimineață, la nu știu ce post de tembeliziune, niște evaluări în zeci și sute de miliarde de lei, habar nu am dacă erau lei vechi (erau cam mici sumele la nivel național) sau lei noi (ar fi fost cam prea mari în acest caz), am senzația că nu era nici una, nici alta, pur și simplu s-au încurcat în zerouri că nici ei nu mai știau în ce monedă spun povestea.
      • Like 1
  • Acum întrebarea ar fi alta: Cui apartin acele firme? Am o presimțire ca nu pe degeaba au câștigat licitațiile(in cazul in care s-au organizat). Cat despre cei ce au comandat asa ceva si nu au fost in stare sa duca si proiectul mai departe ori sunt slab pregătiti ori doar niste gainari cu obrazul gros. Ce dracul nu poti estima daca ai destule fonduri? Sunt niste calcule de clasa a 7- a. Tragic ca asemenea oameni tin prizonieri câteva milioane.
    • Like 3
    • @ Radu Rozor
      check icon
      Ei, și dv. acuma, ale cui să fie? Ale cui trebuie.
      • Like 0
  • check icon
    Prostovanii astia de la guvern ar trebui sa ne dea niste informatii de lucrari care au studii de fezabilitate din care rezulta ca lucrarea trebuie neaparat facuta, ca inactivitatea costa mai mult de 10 ori decat lucrarea si totusi nu se face. Praf de campanie.
    • Like 0
  • check icon
    Da, studiile de fezabilitate sînt, conform legislației românești, inevitabile. De ex., în urmă cu ceva ani, am înaintat o cerere la Electrica să-mi pună legătura le rețeaua electrică pe sub pămînt. Vine un nene, se uită, „fotografiază” cu ochiul și zice: trebuie studiu de fezabilitate (sînt vreo 25 de metri de la casă la stîlpul electric), costă... (nu mai țin minte cît, parcă vreo 2000 de lei sau mai mult). Bine, zic, dar de ce trebuie studiul ăsta, nu e clar ce vreau să fac, este o operație de rutină. Nu, domnu:’, așa se face la noi. Îmi imaginez că, dacă aș fi fost șef de companie și aș fi cerut să am o rețea de 1 km pînă la stîlp, îmi cerea una sută mii de euro sau mai mult, naiba știe.
    Da’ parcă domnul din poză își dăduse demisia mai acum vreo lună? Așa ați scris p-acilea. Sau ne-ați păcălit? Nu a fost 1 aprilie, bag sama că ați luat-o în avans, să fie acolo la dosar.
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult