Șeful Serviciului Omoruri, vizibil emoționat, despre modificările legilor justiției: Va trebui să punem pedofilul față în față cu victima

Radu Gavriș, șeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei, a explicat într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24 posibilele efecte ale modificărilor Codurilor penale, atrăgând atenția că propunerile de modificare vor duce la desființarea multor dosare penale în care sunt investigate fapte cu violență, iar criminalii, violatorii vor fi prinși mult mai greu sau poate niciodată. 

El s-a referit, printre altele, la propunerea de a exclude dintre probe imaginile obținute pe camerele video de supraveghere.

„Excluderea camerelor de supraveghere din mijloacele de probă ar duce sistemul judiciar în urmă cu 20 de ani. Un autor de omor, un pedofil vor putea să rămână în libertate și să comită aceste fapte. Vorbind concret pe speța de la metrou, ne-ar fi fost foarte greu”, a spus Radu Gavriș. 

Pe de altă parte, suspectul va putea să asiste la audierea victimei, ceea ce înseamnă că un pedofil va sta față în față cu victima sa, a explicat, vizibil emoționat, șeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

„De curând a fost condamnat un pedofil care timp de 6 ani a acostat copii de 6-8 ani și le-a facut diferite avansuri pe stradă. Marea majoritate a probelor în acest caz au provenit de la camerele de supraveghere, care sunt martorul perfect. În cazul unui pedofil, a nu-l prinde la timp implică faptul ca alți copii să fie abuzați”, a mai spus Radu Gavriș la Digi24.

Acesta a mai spus că nu înțelege logica de a monta camerele de supraveghere, dar nu mai este permisă utilizarea lor în instanțe.

De asemenea, în cazul unei alte modificări propuse de coaliția PSD-ALDE, comisarul Radu Gavriș a exemplificat că, la o percheziție informatică în care căutau probe pentru un dosar, au găsit „dovezi clare de pornografie infantilă”. „Acum înțeleg că va trebui să le distrugem sau eventual să le returnăm celui care se ocupă cu pornografie infantilă. Nu știu ce să comentez”, a subliniat el.

Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor Justiţiei şi a Codurilor penale a amânat luni, pentru a doua oară, dezbaterea pe marginea transpunerii Directivei privind prezumţia de nevinovăţie la propunerea preşedintelui comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, potrivit News.ro.

Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat săptămâna trecută la Digi24 că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale vor priva investigatorii de instrumente eficiente de investigare.

„S-ar putea să nu mai ajungem niciodată la trimiterea în judecată, dacă vom fi obligați ca persoanele anchetate să fie anunțate înainte de orice fel de investigații. Ce conturi mai poți să verifici, ce investigații mai poți să faci, ce probe mai poți să administrezi, când acea persoană știe că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă?”, a explicat Laura Codruța Kovesi la Digi24. „Dacă un astfel de text intră în vigoare, putem spune că DNA-ul se închide”, a adăugat Kovesi.

DNA a explicat săptămâna trecută, înr-un comunicat câteva dintre amendamentele propuse de parlamentari:

„- Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;

- Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;

- Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;

- Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate;

- Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală;

- Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;

- Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

- Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală;

- Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

- Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;

- Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător ;

- Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp