Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Semne bune pe o piață cu un potențial uriaș: 2023 va stabili recordul ultimului deceniu în privința livrării de proiecte de retail; noi branduri se orientează spre România

building office

Foto: Profimedia

Anul 2022 a fost marcat de puține livrări de noi proiecte moderne de retail, completând suprafața totală existentă cu doar 77.000 de metri pătrați, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din livrările estimate inițial și o scădere substanțială comparativ cu cei 102.000 de metri pătrați înregistrați în 2021, arată raportul anual publicat de Colliers. Dar 2023 se prefigurează a fi un an cu un ritm susținut de proiecte noi. Cu livrări programate de aproximativ 260.000 de metri pătrați, anul acesta s-ar putea dovedi a fi cel mai efervescent în materie de noi proiecte din 2011 încoace. În ceea ce privește vânzările, majoritatea categoriilor de retail au înregistrat rezultate bune în 2022, iar nivelul de profitabilitate din România rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Cel mai mare proiect livrat în 2022 a fost extinderea Colosseum Mall din București (16.500 de metri pătrați), urmată de Scallier's Funshop Retail Park din Timișoara (10.800 de metri pătrați). Cea mai mare parte a livrărilor a constat în scheme de tipul parcurilor de retail, iar aproape jumătate din suprafața totală a spațiilor noi a rezultat din extinderea proiectelor de retail existente.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, din care peste 2,7 milioane de metri pătrați sunt centre comerciale tradiționale, iar restul preponderent parcuri de retail. Peste 60% din suprafața totală de retail modern este concentrată în primele 10 cele mai mari orașe, cu peste 200.000 de locuitori, deși ne așteptăm ca decalajul dintre orașe să se reducă odată cu livrarea proiectelor anunțate pentru următorii 2 ani, majoritatea fiind parcuri de retail în orașe mici și mijlocii.

În ciuda așteptărilor noastre precaute și a multor factori de nesiguranță care au planat asupra pieței anul trecut, precum creșterea dobânzilor, a inflației, a costului energiei, am văzut un consum robust, o piață a muncii puternică și un interes crescut de angajare din partea companiilor. Chiar numărul de angajați din economie a atins anul trecut un nivel record, au fost creșteri salariale de două cifre, ceea ce s-a reflectat în mod pozitiv asupra pieței și a încrederii consumatorilor, implicit asupra performanței retailerilor și a cererii pe piața de retail. În plus, perioada Crăciunului a fost una foarte profitabilă, care a compensat cu mult lunile anterioare. Este de remarcat faptul că luna decembrie reprezintă, de obicei, între 20 și 30% din veniturile anuale ale multor retaileri. În ceea ce privește obiceiul de consum, oamenii au continuat să achiziționeze același volum de produse și servicii (sau chiar mai mare) în comparație cu anii precedenți.

Totuși deși sentimentul general în piață, pornind de la clienți și retaileri și până la proprietari, este pozitiv, consumatorii par să fi devenit mai atenți, așa cum se întâmplă de obicei în perioadele de incertitudini accentuate, iar unii dintre ei s-au orientat către o categorie de bunuri cu prețuri mai mici.

Altfel, randamentele mari pe care le oferă piața locală retailerilor, printre cele mai mari din UE, plus revenirea rapidă a consumului odată cu venirea verii, după ridicarea restricțiilor provocate de pandemie, au repus România pe harta retailerilor. După o perioadă de doi ani de liniște în contextul pandemiei, anul 2022 a fost marcat de o serie de noi intrări pe piața românească, o diversitate de branduri care, fie și-au deschis primul magazin (Primark, TEDi, Foot Locker, JD Sports sau Bath & Body Works), fie au anunțat deschideri noi în viitorul apropiat. Alți retaileri, cum ar fi Holland & Barrett sau Uniqlo, sunt de asemenea cu ochii pe piața locală, dar și alte concepte/mărci vizează România, de la produse alimentare la modă și frumusețe, de la discounteri până la diferite categorii de produse de lux.

În ceea ce privește gradul de ocupare, centrele comerciale dominante și parcurile de retail bine poziționate își păstrează gradul de ocupare ridicat, unele dintre ele având chiar o listă constantă de companii care așteaptă să își deschidă magazinul acolo. Mai mult, în timp ce nivelul de bază al chiriilor a rămas neschimbat, vânzările au depășit nivelul din 2019 în multe cazuri, ceea ce demonstrează consolidarea pieței de retail.

Perspectivele pe termen scurt pentru piața de retail depind de gradul în care creșterea vânzărilor estimată pentru 2023 va compensa creșterea inflației și a costurilor mai mari cu serviciile de administrare a proprietăților. Faptul că cea mai mare parte a proiectelor care urmează să fie realizate în următorii ani sunt parcuri de retail, un tip de proiecte care oferă o flexibilitate mai mare în procesul de dezvoltare, asigură un grad mai mare de încredere că aceste proiecte se vor realiza în pofida creșterii costurilor de construcție. Parcurile de retail anunțate rămân în mare parte concentrate în orașele medii și mici, chiar orașe cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori, dar cu o economie activă și fără proiecte moderne de retail. În ceea ce privește centrele comerciale de mari dimensiuni, NEPI Rockcastle va livra, spre sfârșitul anului, Promenada Mall Craiova, cu aproape 64.000 de metri pătrați, acesta fiind cel mai mare proiect livrat în România de la deschiderea ParkLake București, din 2016.

Totuși, chiar și cu aceste noi livrări, care ar putea începe să depășească 200.000 de metri pătrați pe an, România, cu cei peste 4,1 milioane de metri pătrați de centre comerciale și parcuri de retail, rămâne în urma țărilor din Europa Centrală și de Est. Pentru un nivel de consum/ capita similar cu cel din Cehia și Polonia (în termeni de volum de produse și servicii achiziționate), stocul modern de retail pe cap de locuitor din România este de două ori mai mic decât cel din Cehia și cu peste 40% mai mic decât cel din Polonia.

În perspectivă, raportul păstrează o abordare prudent-optimistă în ceea ce privește evoluția economică a României, în funcție de care vom vedea și evoluția pieței de retail în 2023. Atâta timp cât economia locală rămâne suficient de solidă, iar pe piața muncii nu vom vedea disponibilizări masive, veniturile și implicit nivelul consumului vor rămâne la un nivel ridicat. Un lucru pozitiv pentru piață este că în ultimii 2-3 ani, diferite proiecte de retail, precum centrele comerciale Cora, Vitantis sau River Plaza Râmnicu Vâlcea, au intrat în administrarea unor noi proprietari, ceea ce ar putea duce, în timp, la o reechilibrare a portofoliilor în piață.

A contribuit Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu inteleg de ce este o asa mare fericire ca se deschid intr-una magazine peste magazine care vor contribui la cresterea importului de produse, prin urmare un deficit de balanta import / export si mai mare. Deasemenea nu inteleg de ce trebuie neaparat sa ajungem la nivelul Cehiei si Poloniei? Pentru cine ar fi bine, in afara de dezvoltatori si companiile imobiliare care intermediaza tranzactiile?
    • Like 1
    • @ Nume
      Rucs Rucs check icon
      Da, exact. Practic, ai o incurajare la consumerism și la simpla piața de desfacere. Antreprenoriatul romanesc-pe butuci. Ma uitam la Lidl ca practic nu au lactate din România, pare a fi Pilos peste tot. Deci îți vin firmele astea mari, capuseaza tot, produc de serie mare prin China, Vietnam și la alți amărâți (de nu poți concura cu ei ca preț), iar noi aplaudam frenetic. Practic asta e lasitate economica, ciupim și noi un pic de ciolan, fără sa ne pese ca aceste politici publice și aceasta lipsa grava de solidaritate economica (vezi contraexemplul Japoniei, unde s-a promovat ani de zile consumul local) ne.au adus unde ne-au adus. Apoi cam aceiași contributori vin pe aici și se plâng de sistemul de sănătate, de învățământ, de nivelul de incultura și grosolănie a tarii asteia. Nu punem și noi umărul?
      • Like 0
    • @ Rucs
      Marina check icon
      Lactatele Pilos sunt românești, în mare parte.
      • Like 0
    • @ Marina
      Rucs Rucs check icon
      https://foodbiz.ro/2023/02/21/fabrica-de-lactate-natura-isi-inchide-activitatea-pentru-o-perioada-de-3-ani/

      Avem aici ce spun producătorii autohtoni despre presiunea de a livra marfa sub brandul de hipermarket. Daca ai lemn romanesc, nu înseamnă că ikea e companie românească. Nici albalact sau dorna nu sunt românești, deși asa ai zice, după nume. Au fost preluate de mult. În sfârșit, poate ma înșel eu. Keep the good work, atunci, cum zice o vorba străbuna.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult