Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sfârșitul unui vis urât, România, 10 noiembrie, 2019. „Ole, ole, Ceaușescu nu mai e!”

Alegeri prezidentiale - Londra - Stratford - Foto: Chiron Gabriel

Foto Chiron Gabriel 

Pe 21 decembrie 1989 de abia împlinisem 11 ani. În acea zi eram cu mama mea în concediu la Timișu de Sus, aflat la 20 de km distanță de Brașov.

Fiind vacanță, coboram în fiecare zi în sala de conferințe a hotelului unde eram cazat, alături de mama mea, pentru desenele animate difuzate cu țârâita pe TVR. Tatăl meu nu a putut să rămână, urmând să vină după noi peste câteva zile.

În acea dimineață de 21 decembrie 1989, când am pornit televizorul, spectacolul era însă altul. Inițial am crezut că este vorba despre o piesă de teatru sau ceva asemănător. Oameni înfășurați în steagul național strigau „Victorie!” și „Am învins!“, dar și „Dictatorul a fugit!“.

Deși aveam doar 11 ani, mi-am dat seama că regimul Ceaușescu a căzut. Am urcat la mama mea, în cameră și am strigat cât am putut „Ceaușescu nu maaai eeee!“. Mama mea, ușor stânjenită, se făcea că nu înțelege, făcându-mi semn să tac din gură. Când am ajuns pe balcon era o doamnă, soția unui tovarăș secretar de partid, care se simțea singură și se invitase la o cafea. Riscul de a fi turist în 1989…

În nopțile ce au urmat am dormit îmbrăcați, baricadați în hotel, lumina stinsă în permanență și trăind cu frica de a nu a ajunge vreun terorist prin zonă. Noaptea se auzeau focuri de armă. Mirific…

După o călătorie cu peripeții a ajuns la noi și tatăl meu și pe 25 decembrie eram în siguranță la bunica mea, un sat din județul Ilfov. Pe 26 ajungeam, în sfârșit, acasă.

De aici am plecat în 1989. Ni s-au promis vrute și nevrute cu ocazia alegerilor, s-au jucat și ne-au exploatat temerile, am fost mințiti și batjocoriți și am votat mereu cu frica în sân.

În 1990 s-a fluturat pericolul chiaburilor, al agenturilor străine și al vânzării de țară și am ales să zâmbim contemplativ alături de fostul tovarăș Iliescu. În 1992 am fost amenințați cu pierderea locurilor de muncă și am continuat să zâmbim alături de același domn Iliescu, întârziind reformele economice și sociale ce au ținut România în sărăcie.

În 1996 nu am mai vrut să zâmbim și am ales „Cheia“, alături de Emil Constantinescu, acel președinte pe care mai târziu aveam să-l văd la televizor declarându-se învins de sistem. Cădere economică și o guvernare de cel mai înalt amatorism.

În 2000 am avut de ales între zâmbetul lui Iliescu și extremismul lui Vadim. Am ales zâmbetul.

Apoi, în 2004 și 2009, ni s-a promis că lupta anticorupție va fi câștigată.

În 2014 am ales președinte un om ce a demonstrat că poate fi un foarte bun edil, iar românii au demonstrat că pot alege pe cineva ce nu este ortodox sau de etnie română. Am demonstrat toleranță și dorința de a respinge discursul găunos al lui Ponta.

În 2019 miza este mai mare ca oricând, avem șansa să terminăm ce am început în 1989 și să scăpăm definitiv de rânjetul ce ne-a ținut în beznă și care a pus la îndoială libertățile democratice câștigate cu sânge în 1989.

Hai România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Au trecut 30 de ani și tot mai luptați împotriva comunismului, e ridicol. Haiul dracu e că pe vremea comuniștilor nu lupta nimeni împotriva lor și de altfel Ceaușescu a fost mazilit tot de ai lui și nu de vreo opoziție ceea ce e firesc, opoziția anticomunistă nu exista dar au apărut după '89 așa zișii anticomuniști și unii ridicoli rău mai luptă și acum. . Noi cu prostia trebuie să ne luptăm, asta ne mănâncă de vii și nu defunctul comunism. Te apucă greața.
    • Like 0
  • Deci mama ta se invirtea in cercurile secretarilor de partid in 1989. Eu asta am inteles. :o)))
    • Like 0
  • Ei? Cum votam de data asta (cand putem sa ne exprimam usor si de pe alte meleaguri)? Vom fi manati in alegere tot de mirosul usor putred al ciolanului? Vom fi impulsionati de ideea de progres uman? Vom opta sa ramanem vasali de Est vs. vasali de Vest? Majoritatea parintilor nostri au renuntat la tot ce este complicat, in favoarea ciolanului. Dar, tu - care esti tanar - esti sigur ca nu tot ciolanul te atrage? Ai plecat sa-ti faci o viata mai buna si implicit sa faci viata mai buna batranilor tai. Dar, majoritatea celor ca tine nu a plecat din tara, si asta pt ca nu este atat de curajosa si nici atat de 'competenta' ca ceilalti admirabili care au sarit gardul. Si poate ca nici atat de presata de saracie sau de spectrul acesteia. Crezi ca toti cei care au facut pasul sunt admirabili? NU. Doar o mana de oameni plecati din tara noastra sunt cu adevarat valorosi in alte tari. Majoritatea au ramas sclavi sau vasali, cu salarii substantial mai mari si atata tot. Au salarii mult mai mari decat in tara lor period.. Tot mediocri sunt in tarile alea, la fel cum au fost si in tara lor. De ce ar conta atat de mult votul lor? Probabil ca rusinea lor este mai mare, si asta e tot. Rusinea de a nu avea bani, nimic altceva. Ce votezi azi? Caderea definitiva a comunismului (odata cu posibila scadere a pensiilor batranilor), sau 'fie ce o fi doar de incultii de teapa Veoricai si Dragnei sa nu mai aud'? Hai ca ai destui bani sa trimiti acasa macar de Craciun si de Paste. De schimbarea mentalitatii, si a libertatii spiritului, se vor ocupa generatiile viitorului indepartat. Noi cei ramasi aici vom vota de asemenea daramarea definitiva a comunismului, detectat inca in cele mai mici urme de 'politica sociala'. Politica adevarata de stanga nu s-a nascut inca in Romania, si nici nu va trebui sa se nasca pe vreo urma de infectie PCR-ista. Noi, adica tinerii ramasi acasa (eu sunt deja cam batran dar inca activ si nu ma gandesc ca voi apuca pensia). As doar sa-mi vad nepotelele un pic mai cultivate. Asta cred eu ca ar fi primul chiar micul pas spre SCHIMBARE.
    • Like 0
  • #Votez check icon
    Asa este: avem sansa sa scapam de "hahaiala basista" sau "discursul dictatorial" al marelui mut, care vrea eliminarea unui partid politic. De fapt, amandoi s-au dovedit niste maimutzoi ai statului securist
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult