Foto: Profimedia Images
Au loc alegeri în Statele Unite și acestea sunt așteptate de toți marii jucători globali și regionali. Pozițiile strategice ale Chinei, Rusiei, Ucrainei, Iranului și chiar ale Israelului sunt în stand-by până vom afla rezultatele.
În cazul unei victorii a Kamalei Harris, toată lumea se așteaptă la continuitate la nivel strategic și la schimbări la nivel regional. Marile anxietăți sunt însă legate de o posibilă revenire a lui Donald Trump.
Cum ar putea afecta o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă România și politica noastră externă?
Țara noastră a avut relații bilaterale excelente în perioada administrației republicane a lui Donald Trump, inclusiv printr-o vizită oficială la Casa Albă, cu o conferință de presă. Deși nu a atins amplitudinea relațiilor polono-americane, acestea au fost, în orice caz, foarte bune. Situația a continuat și sub administrația lui Joe Biden, ducând la aprofundarea parteneriatului strategic în contextul războiului din Ucraina. Aceasta probabil nu se va schimba în cazul unei reveniri a lui Trump la Casa Albă.
Totuși, ca și în primul său mandat, România va fi afectată semnificativ de o revenire a lui Donald Trump mai degrabă „indirect”, prin efecte secundare ale altor dinamici care implică România.
1. Înrăutățirea relațiilor transatlantice. O revenire a lui Donald Trump la Casa Albă aduce cu sine o probabilitate crescută de înrăutățire a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. S-a întâmplat în primul său mandat, iar Trump a promis public că același lucru se va întâmpla și într-un al doilea mandat.
Din punct de vedere strategic, Bucureștiului i-a fost mereu extrem de dificil să se poziționeze și să gestioneze tensiunile transatlantice. Când Washingtonul și Bruxellesul cooperează, Bucureștiul se bucură, deoarece nu există contradicții între prioritățile de politică externă (celebra trinitate strategică). Însă când cele două capitale nu se înțeleg, România se află în situația de a face compromisuri, fiind nevoită să renunțe la anumite priorități în favoarea altora (un trade-off constant).
2. Divizarea internă a UE. Una dintre strategiile americane pentru Europa în primul mandat al lui Trump a fost divizarea internă a statelor membre, astfel încât UE să nu poată funcționa coerent ca actor în sistemul internațional. Trump, la fel ca alți republicani înaintea lui, a încercat să pună statele UE unele împotriva altora.
Sprijinirea Inițiativei celor Trei Mări de către Trump a avut, de exemplu, drept scop principal formarea unui pol de putere în „Noua Europă”, care să reprezinte o contrapondere la „Vechea Europă”. Scopul a fost, evident, slăbirea UE ca actor strategic.
O revenire a lui Trump la Casa Albă va aduce noi tentative de acest fel, și cu siguranță mulți lideri est-europeni vor prioritiza garanțiile de securitate în detrimentul unității europene. Așa cum spunea un înalt oficial european la o întâlnire din primăvară... sunt destui care vor merge la Washington să pupe ghiulul.
3. Războiul din Ucraina. Orice soluție propusă de Donald Trump pentru conflictul din Ucraina va avea implicații pentru securitatea națională a României. O soluție nefavorabilă pentru Ucraina va afecta poziția strategică a României în Marea Neagră, în Moldova și pe întregul aliniament al graniței de nord și est.
Dacă Trump reduce semnificativ ajutorul pentru Ucraina, forțează Kievul să renunțe la 20% din teritoriu sau permite rușilor să instaleze un guvern pro-rus, situația de pe tot flancul estic se va înrăutăți. Implicațiile ar putea fi fatale pentru Moldova!
4. Incertitudine strategică. O revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar spori din nou incertitudinea globală și regională. Vechea ordine internațională ar fi pusă sub semnul întrebării, iar instituțiile de guvernanță globală, cu caracter liberal, ar continua să fie erodate.
Inclusiv credibilitatea garanțiilor oferite de Art. 5 va avea de suferit. Capacitatea de descurajare a NATO, pe care se bazează și România, depinde tocmai de credibilitatea acestor garanții, alături de capabilități și comunicare (cei trei C: Credibilitate, Capabilități, Comunicare).
Pe scurt, o revenire a lui Trump la Casa Albă ar turna gaz pe foc, destabilizând o situație globală deja foarte fragilă, cu impact potențial major pentru România. Decidenții români nu ar trebui să stea liniștiți, bazându-se doar pe relațiile bilaterale solide. Efectele secundare ale altor dinamici strategice ne vor afecta în mod vizibil.
Ce este de făcut?
1. State capacity. State capacity. State capacity.
2. O viziune și un angajament pro-european și pro-democratic din partea clasei politice. Fără lideri politici pro-democratici și pro-europeni, riscăm să cădem în autocratizare. Perioadele de „interregnum”, precum cea de față, oferă ferestre de oportunitate pentru erodarea constrângerilor instituționale democratice și acumularea de putere la nivel personal.
3. O politică externă mult mai bine finanțată și o diplomație mai bine pregătită. Este ceva ce nu se vede, dar MAE se confruntă cu probleme serioase în recrutarea, formarea și retenția personalului diplomatic. Unele pe care nici nu le conștientizează, iar asta este o problemă și mai mare. Ultimele măsuri legislative legate de formarea personalului din instituțiile publice nu ajută.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.