Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Și voi sunteți români

mama si copil cu steag

foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Voi, cei care nu vă urlați patriotismul,

care nu vă înfășurați în steag și nu jucați hora cu un Mesia închipuit,

care nu huiduiți la poarta bisericii,

care înțelegeți că iubirea de țară, iubirea de Dumnezeu și de familie nu sunt un concurs de exhibiționism,

care vă faceți cinstit meseria,

care vorbiți, citiți și scrieți corect românește,

care știți limbi străine,

care credeți și cercetați cu mintea la voi,

care ați aflat la școală de ce latinitatea noastră e un miracol,

care ați făcut școli serioase în țară sau în străinătate,

care nu aveți complexe de inferioritate sau de superioritate față de Europa, pentru că ați priceput că România e Europa,

care știți că nu a existat o “Mică Unire”, ci o colosală muncă a unei generații excepționale de oameni educați în lumina Occidentului care au vrut să facă o țară “ca afară”, în ciuda opoziției de atunci a Rusiei,

care aveți memoria istoriei și ați învățat că fanatismele duc la tragedii ireparabile ale umanității,

care nu știți să urâți,

care suferiți sau vă e dor de țara asta, oriunde v-ați afla.

La mulți ani, români!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    N-am complexe de inferioritate dar e cam greu să simți că "România este Europa" când stai cu orele în coadă la frontieră...
    Dacă vă imaginați că OPTSPREZECE ANI de non-Schengen nu au creeat frustrări sunteți rupt de realitate!
    Și nu, o firimitură aruncată drept consolare în 2025 nu schimbă lucrurile. Mai ales cu prețul gazelor din Marea Neagră!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      mg check icon
      ..așa e, cu un mic amendament. Nu UE nu ne-a primit. A fost mai întâi un veto din partea Olandei și mai apoi unul din partea Austriei.
      Un anume domn Nehammer, s-a încăpățânat ani de zile, în ciuda presiunilor UE..
      • Like 1
  • Silver check icon
    Păi,ce să zic,nu prea mai am loc de derbedeii ăștia.
    O să mă înscriu la un curs de autoapărare.
    Vă recomand pentru viitor.
    O să aveți nevoie.
    • Like 2
  • mg check icon
    .."Hai să dăm mână cu mână" a devenit "Puneți mâna pe furci, topoare, coase și drujbe", iar dacă vă rămâne cumva vreo mână liberă, înșfăcați degrabă (că se termină..) plăcinta sau (și) paharul cu vin oferit de cei pe care tocmai i-ați huiduit (la grămadă) cu patos (din ce-am văzut de la Iași..)

    N-ai zice că salariul mediu net a ajuns, la finele lui 2024, la 1.000 de euro, față de 70 de euro în 1994.. Curat falimnet, coane Fănică !

    Iar Ziua Unirii a ajuns, din păcate, o nouă zi a urii..

    Da' mai bine hai să vă spun un banc cu bătaie, ca să nu mă scufund cu totul în butoiul cu melancolie.. :

    - Mami, de ce o bate nenea pe tanti, cu bățul ăla ?
    - Nu o bate puișor, nenea dirijează orchestra.
    - Și-atunci, de ce țipă tanti ?

    La mulți ani, români !
    • Like 5
    • @ mg
      RazvanP check icon
      ""... salariul mediu net a ajuns, la finele lui 2024, la 1.000 de euro, față de 70 de euro în 1994... "
      Phew, ce bine că prețurile au rămas pe loc, DIN 2021 ÎNCOACE, lasă 1994!
      Că fix ce luai cu o mie de euro în 2021, (ÎNAINTE DE RĂZBOIUL DIN UCRAINA, ca să nu avem discuții) iei și în 2025!
      • Like 1
    • @ RazvanP
      mg check icon
      ..ok, probabil că în Republica Suveranistă România, pe care o promite CG, prețurile vor reveni la nivelul anului 1994. La fel și leafa aia de 72 de euro.

      Și ne vom prinde cu to(n)ții în horă (fericiți nevoie mare..) alături de mult prea iubitul conducător, farul călăuzitor cu capul de lup dacic (de plastic, să nu-l atace moliile..) într-o mână și cu toporul în alta, de strajă la granițe..
      • Like 3
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Mai e vorba și de nivelul de trai și puterea de cumpărare care au făcut un salt destul de mare după integrare.
      • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult