Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Silvia, fata care face săpun din lapte de capră, într-un sat din Ardeal. GENERAȚIA B

Atunci când după Paște, Facebook-ul a fost invadat de fotografii cu curcubeie din București sau Cluj, pe pagina Silviei Sîrbu, o fostă „fată de oraș”, a apărut o imagine demnă de un tablou. Două arcuri de curcubeu în spatele unei căsuțe desprinse din povești și înconjurată de dealuri înverzite. Deși nu și-a dat vreun check-in, colțul de rai este satul Hărţăgani din județul Hunedoara.

„Cel mai spectaculos curcubeu văzut vreodată de la Hărţăgani! Pozele nu redau în întregime spectacolul de lumini de care am avut parte. Culorile ardeau pe cer, atât de intens se vedeau. Pozele nu au fost lucrate în Photoshop sau alt program”, a scris atunci Silvia pe Facebook.

Un loc pe care Silvia l-a ales să-i fie casă după ce a muncit în mai multe orașe din mai multe țări, experimentând tot felul de joburi. A fost dădacă în Spania, broker în Grecia, muncitoare pe șantier în Otopeni și Ploiești, ba chiar jurnalistă de birou. După toate aceste provocări, Silvia a simțit nevoia de liniște. Așa că a hotărât să o ia de la zero într-o comunitate cu oameni zâmbăreți, harnici, al căror timp avea toată răbdarea din lume, care și-au făcut din creșterea animalelor, apicultură și agricultură un mod de viață. Părinții nu au ezitat să o ajute, așa că au cumpărat împreună o casă așezată pe un teren de câteva mii de metri pătrați. Au construit solarii, unde cultivă legume bio și au pus pe picioare o afacere cu săpun din lapte de capră. În plus, nu se dau în lături din a vinde broşe şi felicitări artizanale pe care le trimit în toată țara și în străinătate.

Sătenii îi dau lapte și semințe pentru săpun

Comunicativă din fire, Silvia s-a împrietenit foarte repede cu localnicii. Pentru că în Hărţăgani încă mai este de actualitate trocul – cea mai simplă formă de comeț, în care produsele sunt monedă de schimb – tânăra a creat un adevărat parteneriat cu oamenii din sat. Le dă răsaduri și semințe, fân cosit și legume, primind în schimb lapte, brânză sau lemne. La prepararea săpunurilor din lapte de capră o ajută mama ei, fostă laborantă. Prețul unei bucați este de 8-12 lei bucata, iar profitul este deocamdată unul modest, dar promițător. Cu toate astea, Silvia crede în visul ei.

„Prin vieţile noastre, prin munca noastră, prin săpunurile naturale pe care le facem, vrem să dăm glas tuturor glasurilor care nu se aud, vrem să dăm glas speranţelor lor, vrem să conturăm o poveste solidă a vieţii de la ţară, a traiului în paradisul ce se cheamă Hărţăgani”, spune Silvia.

Cerul înstelat al Hărţăganiului: o bucurie pentru toată lumea

Va transforma oare Silvia Hărțăganiul într-un nou Medeleni? Cu pași mărunți, dar siguri, tânăra de 34 de ani va continua să facă săpun în inima Hunedoarei, să producă legume organice, să practice o agricultură neindustrializată și nu numai. Următorul pas? Construirea unui Observator Astronomic în sat. Împreună cu logodnicul ei, un astronom pasionat, vrea ca stelele de pe cerul transilvănean să poată fi admirate de toată lumea. Deocamdată, cei doi dețin cel mai mare telescop personal din România pe care l-au construit împreună. Până când Observatorul va fi gata, cei doi și-au transformat terasa casei într-o „poiană a lui Iocan”, în care oamenii nu discută știrile zilei, ci privesc cerul. Peste câteva anotimpuri, vor organiza aici tabere tematice.

„Telescopul nostru este amplasat pe terasa viitoarei noastre case, iar acolo, de fiecare dată când este un eveniment astronomic, invităm prietenii şi oamenii satului să vină pentru a-i ghida către orizonturile largi ale altor lumi. De exemplu, la tranzitul lui Mercur pe Soare, am invitat un sătean să fie părtaș la acest eveniment astronomic, reușind astfel să îmbogăţim sufleteşte un om. Vom repeta experiența pentru copiii satului, pentru tineri şi bătrâni. Şi nu doar cei din satul nostru pot veni la noi, ci oameni din toată ţara. Vrem să le arătăm cerul, galaxiile, nebuloasele şi să îi învăţăm să-şi urmeze visele. Și, până la urmă, să le lărgim orizonturile”, explică entuziasmată Silvia.

Stele, săpun natural, aer curat, mâncare naturală e trocul pe care Silvia l-a făcut în defavoarea zgomotului, poluării și a produselor seriate de pe rafturile supermarketurilor din oraș. O afacere în termenii capitalismului actual, dar înainte de orice, un mod de viață. 

Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Oameni frumoși. Felicitări pentru astfel de articole!
    • Like 0
  • Exista si o pagina pentru comercializarea acestor sapunuri?
    • Like 0
  • O! Am un soi de respingere vis-a-vis de chestii din astea. Pe principiul acela ca drumul catre iad e pavat cu bune intentii...
    • Like 0
  • Traiasca capra vecinului ! Mult succes !
    • Like 2
  • Felicitari ! Sunt convins ca le va creste afacerea, ca orice lucru nascut din pasiune si facut cu drag. Succes !
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult