„Mi-a fost de 3 ori mai greu decât în finala de la Melbourne!”, declara Simona Halep la sfârșitul meciului cu Viktorija Golubic, exagerând, firește, pentru a ne spune însă că este altceva să joci în echipă, sub culorile naționale. Dacă meciul cu elvețianca 115 WTA s-ar fi desfășurat în turul 1 al unui turneu individual, Simona îl închidea, probabil, într-o oră.
Așa se face că Golubic și-a putut permite o lipsă de respect față de liderul mondial, în sens pozitiv, adică și-a șters din minte cu cine joacă, dar și negativ, prin ieșirile ușor mârlănești din finalul partidei. După ce a depășit handicapul emoțional, care a dus-o până la 1-3, Simona i-a pus în vedere adversarei diferența mare de clasă dintre ele, luând primul set.
Apoi, Golubic a găsit un echilibru surprinzător între o apărare tenace și atacuri la momentul potrivit, reușite miraculos, în special pe backhandul cu o mână, plat și împușcat, antrenat parcă împreună cu conaționalul ei, Stan Wawrinka.
Simona a arătat o stabilitate psihică îmbucurătoare după pierderea cu 1-6 a setului 2. Când joci într-o sală plină cu români, care așteaptă să câștigi la galop în fața unei outsidere, o astfel de cădere poate să te streseze rău. Însă nr. 1 mondial a făcut în setul 2 exact ce trebuia să facă, fără să șovăie. A atacat-o decisiv pe elvețiancă, în special cu reverul lung de linie, lovitura de marcă a Simonei. A pus și scurte, cu mână rece. A servit apăsat și precis, fără să-i lase lui Golubic șansa de a se mai agăța.
Deși a pierdut un set, Simona a arătat că stă bine în zgură, la începutul sezonului roșu.
Formula confruntării dintre Irina Begu și Timea Bacsinszky era limpede: dacă valoroasa jucătoare elvețiană, fostă Top 10 și semifinalistă la Roland Garros anul trecut, și-ar fi refăcut complet condiția fizică, după o perioadă de accidentări, atunci meciul ar fi echilibrat și lung. Dacă nu, pe zgura lentă din Polivalenta clujeană, unde este nevoie de efort fizic susținut, Irina s-ar impune destul de ușor.
Bacsinszky nu a rezistat onorabil decât în primul set. Încă de atunci însă, se vedea că nu face față schimburilor prelungite de lovituri tari, de pe fundul terenului, cu Irina. Fiind foarte îndemânatică, a încercat să compenseze prin ruperi de ritm, cu scurte și slaisuri de forehand. Dar Irina a presat-o constant și nemilos, cu o remarcabilă regularitate în regim de forță, pistonându-i în special partea mai slabă, forehandul.
La jumătatea setului 2, simpatica elvețiancă, al cărei tată este din Satu Mare, a cedat fizic, nemaifiind capabilă să servească și să se așeze suficient de repede la minge.
Dincolo însă de analizele tehnice, Simona și Irina au fost purtate spre victorie de valurile celor 10.000 de spectatori de la Cluj, entuziaști și calzi...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
