Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Sistemul e-TVA va afecta securitatea agroalimentară a României, prin punerea în pericol a lanțului agroalimentar al României | Scrisoare deschisă către guvernanți

Marcel Boloș - mana la față

Foto: Inquam Photos / George Călin

Stimați domni guvernanți,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru de finanțe,

Vă adresez această scrisoare deschisă în încercarea de a vă atrage atenția asupra dezastrului care se derulează în prezent cu consecințe pe termen lung: proiectul e-TVA, prin care veți obliga, acum sau într-un orizont de timp apropiat, ca emitentul facturii să plătească TVA la emitere.

Cu deplină responsabilitate pentru afirmațiile din această luare de poziție, consider că această decizie va afecta securitatea agroalimentară a României, prin punerea în pericol a lanțului agroalimentar al României.

Pentru claritate și pentru a-mi susține afirmațiile, explic în continuare care vor fi consecințele deciziei pentru fiecare actor din acest domeniu, în condițiile în care întreg lanțul agroalimentar din România funcționează ca o piață de credit:

1. Fermierii din România sunt parte a acestei piețe de credit, iar finanțarea culturilor este o parte importantă a parcursului ciclic de producție anual. Această finanțare pe cont furnizor se bazează pe plata la termen cu beneficiul unor reduceri (discount-uri). În momentul în care scadența ajunge la termen, iar fermierul va trebui să-i dea curs, acesta va rămâne captiv în piață, pentru că are datorii deja acumulate și va trebui să plătească TVA la emiterea facturilor. În aceste condiții, beneficiarul mărfurilor, al materiilor prime, va rămâne exportul, nicidecum piața internă a României. Exportatorul în mod firesc va profita de acest lucru, de acest element de captivitate. Această situație, întrucât fermierul are nevoie de capital de lucru pe care să-l folosească ca să plătească datoriile și scadențele curente. În acest fel veți altera iremediabil prețul mărfurilor și implicit veți canaliza materia primă către export sau spre piața neagră.

2. Lanțul de distribuție: genetică, îngrășăminte, produse pentru protecția culturilor, distribuitorii, la care adăugăm firmele care vând tehnologie agricolă (utilaje și tot complexul de instalații inclusiv cele care deservesc irigațiile și depozitarea).

Acești actori vând cu plata la termen, iar acest termen se întinde pe un ciclu de producție, care durează între 8 și 12 luni. Astfel, vor emite facturi și vor fi nevoiți să plătească TVA-ul, ceea ce va îngropa efectiv toată piața distribuției, în complexitatea sa, din punct de vedere financiar. Dintre cei care au lucrat la crearea acestui sistem, s-a întrebat cineva de unde pot accesa actorii atât capital de lucru pentru a fi utilizat la plata TVA, în condițiile în care încasarea se efectuează la termene extrem de întinse?

3. Industria de procesare este în sine o piață de credit, întrucât, după procesarea materiei prime și obținerea produsului finit, perioada în care capitalul investit revine în circuit este de cel puțin 70-90 de zile și supermagazinele și cele de retail plătesc la scadențe extrem de mari. Așa cum am susținut la începutul pledoariei mele, industria de procesare a cerealelor și a oleaginoaselor nu își va mai putea susține activitatea, deoarece, în mod tradițional, la rândul său, se capitalizează prin termene de plată de 40-60 de zile la fermierii care îi vând materia primă. Aceștia, neputând susține TVA-ul, nu vor mai vinde către industria locală, iar procesatorii, la rândul lor, nu vor putea susține TVA la emiterea facturilor către supermagazine și către retail. 

4. Industria zootehnică și de furajare, de asemenea, nu-și va putea susține activitatea. De exemplu, ciclul de producție în industria avicolă este de 42 de zile, după care tot traseul de procesare și revenire a capitalului din vânzarea produsului finit ajunge la 85-90 de zile. Și, din nou, fermierii nu vor putea susține vânzarea materiei prime către industrie, din aceleași cauze expuse mai sus.

5. Industria laptelui și brânzeturilor. Identic cu cazul de mai sus.

6. Industria de procesare a legumelor și a fructelor. Ibidem. 

7. Finanțatorii, care la rândul lor vor emite facturi cu scadențe de 8-12 luni către fermierii români, în condițiile în care baza de finanțare se va restrânge considerabil, la care se va adăuga costul de finanțare al TVA pentru cel finanțat.

Și astfel vom ajunge în situația în care securitatea alimentară a României se va șubrezi, pentru că fermierii mici și medii, dar și mari care formează această plasă de siguranță vor fi la mâna celui care plătește în termen de 2-4 zile, ceea ce implicit înseamnă un nivel mai redus de preț.

Distribuitorii nu vor mai putea finanța producția primară în România, deoarece se va reduce extrem de mult baza de finanțare, la care se va adăuga costul de finanțare TVA pentru 8-12 luni.

Vom ajunge și la disoluția procesării în România, de la capacități de producție mici și medii, la cele mari. Deținătorii afacerilor nu vor putea susține plata TVA la emiterea facturii și nici nu vor mai avea acces la piață, pentru că fermierii vor vinde către cel ce plătește la 2-4 zile, deci nu vor mai avea ce să proceseze.

Zootehnia și industria avicolă, cea producătoare de furaje și tot complexul vor fi falimentate în lanțul cauză-efect descris mai sus.

România va ajunge să depindă și mai mult de mărfurile din import și deficitul balanței agroalimentare va fi unul uriaș, dacă, prin introducerea e-TVA, România își va distruge cu mâna ei precarul echilibru al securității alimentare.

Până când ar trebui să plătim noi, actorii din economia reală, lipsa de competențe a celor puși să legifereze și să execute?

Până când va trebuie să suportăm interesele trans-partinice, de grup și personale?

Cât de adânc trebuie să băgați mâna în buzunarele românilor? Nu veți mai găsi nimic și atunci voi ce stați comod în fotolii călduțe și cămăși albe o să vă întrebați de unde a apărut atitudinea extremistă a românilor?

Cât de cinic poate fi ministrul economiei, să spună că românii au bani pentru că merg la EURO 2024? Sunt banii lor, economiile lor, adunate și drămuite, poate au făcut sacrificii, poate au renunțat la alte mici plăceri sau cheltuieli curente ca să meargă la EURO 2024 din mândrie pentru România.

Cât de cinic poți fi făcând o astfel de afirmație în presă?! Nu pot cataloga altfel această lipsă de respect la adresa românilor, acest dispreț al unui pretins suveran, prin puterea funcției cu care a fost investit. Ministru în latină, adică minister, înseamnă slujitor, adică în slujba poporului.

Vă rog, ca simplu cetățean - treziți-vă și opriți distrugerea securității agroalimentare a României, pentru că altfel noi vom sucomba, dar nici voi nu veți mai avea pe cine guverna.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Guvernantii actuali sunt niste habranisti de prima mana iar gandirea lor despre economie este intruchipata de indivizi de teapa lui Caciu.
    Sunt atat de incuiati incat nu isi dau seama ca o mare parte din cei care merg la meciuri la EURO sunt stabiliti in afara tarii. Chiar si asa vorbim de cateva zeci de mii raportat la o populatie de peste 16 milioane. Daca 0,3% dintre cetateni isi permit o astfel de "extravaganta", probabil ca guvernul comunist nu a reusit sa niveleze si sa saraceasca tot in aceasta tara.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult