Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Sistemul e-TVA va afecta securitatea agroalimentară a României, prin punerea în pericol a lanțului agroalimentar al României | Scrisoare deschisă către guvernanți

Marcel Boloș - mana la față

Foto: Inquam Photos / George Călin

Stimați domni guvernanți,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru de finanțe,

Vă adresez această scrisoare deschisă în încercarea de a vă atrage atenția asupra dezastrului care se derulează în prezent cu consecințe pe termen lung: proiectul e-TVA, prin care veți obliga, acum sau într-un orizont de timp apropiat, ca emitentul facturii să plătească TVA la emitere.

Cu deplină responsabilitate pentru afirmațiile din această luare de poziție, consider că această decizie va afecta securitatea agroalimentară a României, prin punerea în pericol a lanțului agroalimentar al României.

Pentru claritate și pentru a-mi susține afirmațiile, explic în continuare care vor fi consecințele deciziei pentru fiecare actor din acest domeniu, în condițiile în care întreg lanțul agroalimentar din România funcționează ca o piață de credit:

1. Fermierii din România sunt parte a acestei piețe de credit, iar finanțarea culturilor este o parte importantă a parcursului ciclic de producție anual. Această finanțare pe cont furnizor se bazează pe plata la termen cu beneficiul unor reduceri (discount-uri). În momentul în care scadența ajunge la termen, iar fermierul va trebui să-i dea curs, acesta va rămâne captiv în piață, pentru că are datorii deja acumulate și va trebui să plătească TVA la emiterea facturilor. În aceste condiții, beneficiarul mărfurilor, al materiilor prime, va rămâne exportul, nicidecum piața internă a României. Exportatorul în mod firesc va profita de acest lucru, de acest element de captivitate. Această situație, întrucât fermierul are nevoie de capital de lucru pe care să-l folosească ca să plătească datoriile și scadențele curente. În acest fel veți altera iremediabil prețul mărfurilor și implicit veți canaliza materia primă către export sau spre piața neagră.

2. Lanțul de distribuție: genetică, îngrășăminte, produse pentru protecția culturilor, distribuitorii, la care adăugăm firmele care vând tehnologie agricolă (utilaje și tot complexul de instalații inclusiv cele care deservesc irigațiile și depozitarea).

Acești actori vând cu plata la termen, iar acest termen se întinde pe un ciclu de producție, care durează între 8 și 12 luni. Astfel, vor emite facturi și vor fi nevoiți să plătească TVA-ul, ceea ce va îngropa efectiv toată piața distribuției, în complexitatea sa, din punct de vedere financiar. Dintre cei care au lucrat la crearea acestui sistem, s-a întrebat cineva de unde pot accesa actorii atât capital de lucru pentru a fi utilizat la plata TVA, în condițiile în care încasarea se efectuează la termene extrem de întinse?

3. Industria de procesare este în sine o piață de credit, întrucât, după procesarea materiei prime și obținerea produsului finit, perioada în care capitalul investit revine în circuit este de cel puțin 70-90 de zile și supermagazinele și cele de retail plătesc la scadențe extrem de mari. Așa cum am susținut la începutul pledoariei mele, industria de procesare a cerealelor și a oleaginoaselor nu își va mai putea susține activitatea, deoarece, în mod tradițional, la rândul său, se capitalizează prin termene de plată de 40-60 de zile la fermierii care îi vând materia primă. Aceștia, neputând susține TVA-ul, nu vor mai vinde către industria locală, iar procesatorii, la rândul lor, nu vor putea susține TVA la emiterea facturilor către supermagazine și către retail. 

4. Industria zootehnică și de furajare, de asemenea, nu-și va putea susține activitatea. De exemplu, ciclul de producție în industria avicolă este de 42 de zile, după care tot traseul de procesare și revenire a capitalului din vânzarea produsului finit ajunge la 85-90 de zile. Și, din nou, fermierii nu vor putea susține vânzarea materiei prime către industrie, din aceleași cauze expuse mai sus.

5. Industria laptelui și brânzeturilor. Identic cu cazul de mai sus.

6. Industria de procesare a legumelor și a fructelor. Ibidem. 

7. Finanțatorii, care la rândul lor vor emite facturi cu scadențe de 8-12 luni către fermierii români, în condițiile în care baza de finanțare se va restrânge considerabil, la care se va adăuga costul de finanțare al TVA pentru cel finanțat.

Și astfel vom ajunge în situația în care securitatea alimentară a României se va șubrezi, pentru că fermierii mici și medii, dar și mari care formează această plasă de siguranță vor fi la mâna celui care plătește în termen de 2-4 zile, ceea ce implicit înseamnă un nivel mai redus de preț.

Distribuitorii nu vor mai putea finanța producția primară în România, deoarece se va reduce extrem de mult baza de finanțare, la care se va adăuga costul de finanțare TVA pentru 8-12 luni.

Vom ajunge și la disoluția procesării în România, de la capacități de producție mici și medii, la cele mari. Deținătorii afacerilor nu vor putea susține plata TVA la emiterea facturii și nici nu vor mai avea acces la piață, pentru că fermierii vor vinde către cel ce plătește la 2-4 zile, deci nu vor mai avea ce să proceseze.

Zootehnia și industria avicolă, cea producătoare de furaje și tot complexul vor fi falimentate în lanțul cauză-efect descris mai sus.

România va ajunge să depindă și mai mult de mărfurile din import și deficitul balanței agroalimentare va fi unul uriaș, dacă, prin introducerea e-TVA, România își va distruge cu mâna ei precarul echilibru al securității alimentare.

Până când ar trebui să plătim noi, actorii din economia reală, lipsa de competențe a celor puși să legifereze și să execute?

Până când va trebuie să suportăm interesele trans-partinice, de grup și personale?

Cât de adânc trebuie să băgați mâna în buzunarele românilor? Nu veți mai găsi nimic și atunci voi ce stați comod în fotolii călduțe și cămăși albe o să vă întrebați de unde a apărut atitudinea extremistă a românilor?

Cât de cinic poate fi ministrul economiei, să spună că românii au bani pentru că merg la EURO 2024? Sunt banii lor, economiile lor, adunate și drămuite, poate au făcut sacrificii, poate au renunțat la alte mici plăceri sau cheltuieli curente ca să meargă la EURO 2024 din mândrie pentru România.

Cât de cinic poți fi făcând o astfel de afirmație în presă?! Nu pot cataloga altfel această lipsă de respect la adresa românilor, acest dispreț al unui pretins suveran, prin puterea funcției cu care a fost investit. Ministru în latină, adică minister, înseamnă slujitor, adică în slujba poporului.

Vă rog, ca simplu cetățean - treziți-vă și opriți distrugerea securității agroalimentare a României, pentru că altfel noi vom sucomba, dar nici voi nu veți mai avea pe cine guverna.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Guvernantii actuali sunt niste habranisti de prima mana iar gandirea lor despre economie este intruchipata de indivizi de teapa lui Caciu.
    Sunt atat de incuiati incat nu isi dau seama ca o mare parte din cei care merg la meciuri la EURO sunt stabiliti in afara tarii. Chiar si asa vorbim de cateva zeci de mii raportat la o populatie de peste 16 milioane. Daca 0,3% dintre cetateni isi permit o astfel de "extravaganta", probabil ca guvernul comunist nu a reusit sa niveleze si sa saraceasca tot in aceasta tara.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult