Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Șofer pe Uber din cauza crizei provocată de pandemie. „Șefule, în timpul meu liber eu muncesc, că nu pot să trăiesc cu ce îmi dai tu mie’”

Uber

Foto: Profimedia

Am tot circulat cu Uber-ul de când a apărut și în România. Am renunțat la taxiurile autohtone, nemulțumit de nesimțirea și japcareală de care m-am lovit adesea când am apelat la serviciile acestora. A fost și un incident neplăcut, pe care l-am relatat la vremea respectivă aici, cu un telefon uitat/furat într-un taximetru.

Observasem o schimbare serioasă a șoferilor de la Uber. Dacă la început erau excesiv de politicoși, fapt ce mă făcea să fiu ușor stânjenit de asemenea tratament imperial, apoi am simțit clar cum au migrat șoferii ăia impertinenți de la taxi pe Uber. Din fericire organizarea firmei e un pic mai riguroasă decât un dispecerat autohton. Odată cu venirea foștilor taximetriști răspopiți, în firma pe care o înjurau la mitinguri în piața Victoriei, au apărut și remarcile „e o cursa prea lungă”, „e prea scurtă”, „nu rămân cu mai nimic’’, ''știți cât le plătesc eu ăstora de la Uber?”. însă cam atât.

Un fenomen nou pe care l-am observat de o bucată de timp, și care e motivul acestui articol, este faptul că au apărut șoferi de Uber care fac asta obligați de împrejurări. Prima oară am realizat mai evident în momentul în care a venit să mă ia o doamna. Doamna semăna mai mult a funcționar de la ANAF decât șofer de Uber. Pot să va spun că a condus extraordinar de prost, a luat toate gropile, s-a angajat în depășiri riscante, a blocat o intersecție, în sfârșit, un anti-talent. Nu înțelegeam de ce cineva care în mod evident nu conduce tocmai bine și-ar dori totuși să facă asta. Până la urmă mi-a spus spre finalul cursei că niciodată în viață ei nu s-a gândit că va ajunge să fie șofer de Uber. Face însă lucrul acesta pentru că e nevoită să-și plătească„ facturile și ratele la banca. Nu am întrebat-o curios cum a ajuns în situația asta însă am bănuit „rezonabil” că și-a pierdut locul de muncă. 

În altă zi m-a luat un băiat tânăr din Pipera. Nu părea deloc tipul de șofer amabil, din contră, însă în momentul în care a constat că am terminat aceeași facultate a devenit mai deschis. De pe băncile facultății se angajase în domeniul pentru care s-a pregătit și de care era pasionat, autovehicule –rutiere, la o firma sub-contractoare a Dacia-Renault. Din 1.200 de angajați 750 au fost disponibilizați, printre care și el. Era cumva mulțumit de situația financiară de acum însă în mod evident nu era mulțumit că nu putea lucra în domeniul construcțiilor de mașini. Iar al treilea exemplu este un driver de vreo 30 de ani care lucra part-time. Era foarte supărat pe șeful lui că îl tot amenința că îl dă afară: „Și dacă mă dă afară o să fac Uber toată ziua, o să stau pe stradă toată ziua, mă descurc.”

Nu știu exact ce lucra, nu am fost atât de curios să aflu, dar mi-a spus că primea 1.700 de lei pe lună, bani care în mod evident nu-i ajungeau. În condițiile acestea a descoperit că poate să-și mai rotunjească veniturile astfel. Apoi l-a bârfit pe șefu’. Le-a tăiat salariile la începutul pandemiei și a uitat să le mai mărească la loc. Și-a angajat toate rudele care nu fac nimic la firmă. Face ședințe toată ziua de parcă nu se cunosc problemele, e mai rău ca pe vremea lui Ceaușescu cu ședințele astea. Iar apoi îl amenință că îl da afară că nu e disponibil în timpul lui liber pentru serviciu. „Șefule, în timpul meu liber eu muncesc și sunt ocupat că nu pot să trăiesc cu ce îmi dai tu mie”.

Aud la televizor să economia și-a revenit, sau chiar dacă nu și-a revenit e ca și cum și-a revenit. Oamenii ăștia au capul într-un sac. Nu știu ce vor să obțină, nu știu ce interese au sau reprezintă însă realitatea asta e. S-au pierdut enorm de multe locuri de muncă, salariile sunt foarte mici, iar discuția de aici trebuie să înceapă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articol care puncteaza adevarul gol golut. Bravo!!!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult