Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Solidaritate pentru autostrăzi!

Exasperați de lipsa interesului de la centru pentru marile lucrări de infrastructură ale României, aleșii locali caută și par să găsească soluții alternative. În timp ce la București guvernanții și majoritatea parlamentară PSD-ALDE se împiedică în taxele pe care le pun și le scot, le anunță și le trec la uitate, câteva zone din țară se conturează un nou trend în administrație. 

Săptămâna trecută, Emil Boc a anunțat că va cere Ministerului Transportului să preia realizarea studiului de fezabilitate al centurii metropolitane a Clujului pentru a grăbi lucrările, întrucât există riscul să fie pierdută finanțarea de 138 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. „Nu dorim să ne certăm cu nimeni, ci dorim să facem noi acest lucru în locul lor, deoarece municipalitatea noastră are capacitatea administrativă să facă aceste documente. Ne dorim să nu pierdem banii europeni alocați acestui proiect”, a spus primarul Clujului la o întâlnire cu reprezentanții oamenilor de afaceri. Centura metropolitană ar urma să deservească inclusiv viitorul Spital Regional și Aeroportul Internațional din Cluj și a fost gândită să preia o parte din traficul rutier ce a devenit una din marile probleme ale orașului, mai ales în zona Florești.

Cu o lună în urmă, la jumătatea lunii setembrie, o știre a trecut aproape neobservată în Capitală. Autoritățile din trei județe situate în centrul țării- Brașov, Covasna și Harghita- au anunțat, prin vocea primarului Gheorghe Scripcaru, că vor susține împreună construcția aeroportului internațional Ghimbav- Brașov. 

Obiectivul aeroportului Ghimbav- Brașov a fost ani la rând temă de campanie electorală și modalitate de a câștiga voturi din 2007 pentru parlamentarii locului, însă lucrurile nu par să se urnească. În septembrie 2017, 150 de oameni au demonstrat cu gențile de voiaj la ei în fața Prefecturii Brașov, pentru a atrage atenția că este nevoie de aeroport. Până acum, s-a construit doar o pistă lungă de 2850 de metri și lată de 45 de metri, iar aceasta a fost inaugurată în toamna anului 2014, fiind realizată cu 12 milioane de euro, bani alocați numai de Consiliul Județean. De atunci, lucrarea a intrat în conservare şi mai are o garanţie de şase ani, timp în care autorităţile ar avea timp să inaugureze și să introducă în circuit întregul aeroport. 

Socotelile și promisiunile de campanie ale majorității PSD- ALDE, care a câștigat alegerile în decembrie 2016, nu se potrivesc cu cele din târg. Până acum ar fi trebuit să funcționeze deja Fondul Suveran de Investiții, al cărui proiect prevedea, pe hârtie, lucrări importante- un spital metropolitan în București și alte 8 regionale, dar și cinci autostrăzi Pitești-Craiova (terminată până în 2021), Târgu Mureș- Iași, Timișoara- București, Comarnic- Brașov și Iași- București. Același Fond Suveran avea în proiect „finanțarea prioritară pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h", Chișinău- Iași- București, București- Constanța, București- Brașov. Deocamdată, din tot acest plan legat de Fondul Suveran de Investiții, Guvernul a punctat confiscarea dividendelor de la companiile la care statul este acționar și alocarea acestor fonduri extrem de mari către cheltuieli publice curente. Au fost schimbați doi miniștri ai transporturilor, ultimul căruia i s-a reproșat că a stat prost cu comunicarea, dar care a avut mari realizări văzute dar mai ales nevăzute.

Pe de altă parte, infrastructura României ar avea nevoie de investiții de peste 237 de miliarde de dolari până în 2040, reiese dintr-un raport Global Infrastructure Hub, citat de Ziarul Financiar în iulie 2017. Potrivit analizei, investițiile în transportul feroviar din România ar trebui să ajungă în următoarele două decenii la cel puțin 10 miliarde de dolari, iar cele în infrastructura rutieră ar trebui să fie de 110 miliarde de dolari.

Și cum de la București se dă tonul, tăierea masivă a fondurilor pentru investiții mari în paralel cu creșterea cheltuielilor publice curente se întâmplă și în Capitală. La sfârșitul lunii septembrie, Digi24 consemnează că CGMB (Consiliul General al Municipiului Bucureşti) a aprobat în ședința de rectificare a bugetului reducerea cu 175 de milioane de lei fondurile de la infrastructură. S-au tăiat fondurile pentru semaforizarea a 38 de intersecţii, dar și cele pentru colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor cu peste 3 milioane de lei. Proiectul privind traseul prioritar pietonal şi de biciclişti are în 2017 la dispoziție 100.000 de lei, buget redus de la 3,5 milioane de lei, potrivit Europa FM. Au crescut, în schimb, cheltuielile pentru biserici și monumente cu 16,7 milioane de lei.

La finalul lunii septembrie 2017, membrii Consiliului Investitorilor Străini atrăgeau atenția asupra faptului că actuala infrastructură de transport va acţiona ca o piedică pentru creşterea economică, bazată în prezent pe creșterea veniturilor și explozia consumului prin alocarea de către familii a surplusului spre cheltuieli curente. Atitudinea unui guvern care se bucură de o majoritate comodă în Parlament față de investiții publice majore este greu de înțeles, cu atât mai mult cu cât, dincolo de studii și lucrări toretice, România are un exemplu practic ce demonstrează impactul investițiilor masive în infrastructură. Produsul intern brut al județului Constanța a crescut cu 56% de la inaugurarea autostrăzii A2, față de media națională de 28-29%, spun datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză, citate de ZF.

În una din cele mai preluate analize publicate de New York Times săptămâna trecută, autorii atrag atenția asupra faptului că marea creștere economică a României s-ar putea clătina puternic din cauză că aceasta nu e dublată de investiții publice. Europe’s Fastest-Growing Economy Could Be Headed for Trouble, titrează NYT, care spune povestea doamnei Anca Mariana Petculescu- o româncă pentru care cumpărăturile sunt ca o terapie. Un exemplu concludent pentru modul în care inclusiv guvernul alege să administreze bugetele publice. To pay for wage hikes, the government has been cutting spending on investment for highways and other public works- a decision not unlike withholding a child’s college tuition to finance a new swimming pool. Romania’s dilapidated infrastructure has long limited commerce- remarcă autorii.

Între timp, ministrul Finanțelor vorbește despre noua taxă de solidaritate de 2% aplicată fondurilor de salarii la angajatori, bani cu o destinație neclară. Oficialilor de la București le scapă un amănunt esențial în tot ce înseamnă ideea de solidaritate și/ sau donații din fonduri proprii. Cei care participă doresc să știe exact unde ajung banii lor, vor să vadă rezultate palpabile- cu alte cuvinte, doresc să aibă răspuns la o întrebare simplă: solidaritate să fie, dar cu cine și de ce și cine este beneficiarul. 

Or România are o tradiție de lungă durată în deturnarea taxelor înființate special pentru obiective și pierderea lor în ceața bugetară, de la taxa de viciu (destinată investițiilor în sistemul sanitar) până la accizele și taxele de drum care ar fi trebuit să meargă în infrastructura astăzi inexistentă. 

Spuneam, în decembrie 2015, într-un comentariu pe Republica faptul că România care face afaceri în cloud are nevoie de infrastructură. Plan sună banal, l-a folosit toată lumea. Să-i spunem masterplan, ca să cuprindă geniul, amprenta și voința, sacrificiul și viziunea demiurgică. Toate aceste etichete au primit cu forța încărcare semantică de perfect absolut, de lucru făcut de oameni importanți: "reformă profundă", "strategie naționala de securitate", "masterplan", "consens național", "pachet legislativ național de sănătate". Politicienii și partidele și-au împopoțonat mandatele în toate felurile. În urmă, în ministere, zac dulapuri și fișete pline cu maculatură, hartii, studii de fezabilitate și prefezabilitate făcute în urma unor licitații dubioase, autostrăzi suspendate devenite subiect de stand-up comedy în barurile care stau să cadă peste oameni prin Centrul Vechi al Capitalei. Sertarele și arhivele adăpostesc dosare prăfuite cu drumuri prin munți rămase doar pe hartă.

La aproape doi ani distanță, din care unul sub o guvernare care are o majoritate stabilă, câștigată prin vot la alegerile generale, situația este aceeași. Se vorbește în cuvinte mari, nu se face nimic și se inaugurează 15 kilometri de autostradă între Timișoara și Lugoj cu șampanie și cozonac

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ...
    • Like 0
  • Gabriel check icon
    Sosele din romania mi au omorat colpilul la 21 de ani,apoi o familie a fost distrusa iremediabil,cum sa pot cere dreptate si cui, cand o amarata de strada din fata casei noastre nu au fost in stare sa o finalizeze ,ce autostrazi!!ce sosele europene,din nefericire mor in aceste adevarate capcane ale mortis mai multi copii decat se nasc
    • Like 1
  • Nu se poate sa îi spargă cineva capul sau mașina lui dragnea sau Tudose sau alor viermi?
    • Like 0
    • @ Andrei Ciornei
      Nu!!! Nu!!!!
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Ce investitii !? Noi nu suntem in stare sa instalam marcaje si sa semnalizam ce avem, dar sa mai si construim !! La 28 de ani capitala nu are o centura adevarata cu intrari corespunzatoare in capitala, nu mai vorbesc ca noaptea circuli pe centura neiluminata...etc
    • Like 2
  • O analiza la zi a ceea ce guvernanții refuza sa discute : starea infrastructurii din România. Un subiect care frige și se feresc sa se atingă de el.
    Numai presiunea societattii civile ii poate face sa se ocupe de subiect!
    • Like 0
  • Cand un parlamentar PSD, intrebat ce forma de guvernamant avem in Romania,raspunde fara ezitare:" Al Partidului Social Democrat"!!!!!!Iti vine sa emigrezi si sa uiti ca te-ai nascut in tara parlamentarilor caloriferisti,exact ca in cartea:" Cel mai iubit dintre pamanteni".Vrem autostrazi si aeroporturi,nu intra in dorinta PSD-ului ,ei vor sa cheltuie cu Bugetarii.
    • Like 0
  • Nu contesta nimeni cele spuse de dvs. Finalul insa cu sampanie si cozonac cred ca e de vina! Asta cred ca ii detetmina sa lucreze in pasi marunti sa faca cat mai multe inaugurari,! Sau poate nu. . cu refacerea cai ferate absolut de acord pentru transport marfa! Cat despre drumurile noastre toate ...in episodul urmator!
    Cat despre taxa de solidarit cred ca oamenii astia asteapta propunerea mea : sa fie distribuiti acesti bani catre cei care au cel putin 6 luni de munca si au fost dati afara la initiativa angajatorului ca sa fie si ei "solidari" in urma ororilor si crimelor pe care le produc cu voie sau nu!
    • Like 0


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult