Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Soprana Angela Gheorghiu: Nu datorez nimic României, nu am fost susținută de acest stat sau de instituțiile lui niciodată

Angela Gheorghiu

Foto Facebook Angela Gheorghiu

Soprana Angela Gheorghiu spune că nu datorează nimic României și că niciodată nu a fost susținută „de acest stat”, adăugând că ea a fost cea care a susținut colegi români, invitându-i în concertele sale.

„Nu datorez nimic României, nu am fost susținută de acest stat sau de instituțiile lui niciodată în cariera mea, dimpotrivă eu am susținut muzicieni și colegi români, invitându-i în concertele și spectacolele mele, pe onorarii importante, în toată cariera mea”, scrie Angela Gheorghiu într-o lungă postare pe Facebook, în care explică de ce l-a criticat pe dirijorul Cristian Măcelaru. Soprana îl acuză pe directorul artistic al Orchestrei Naționale a Franței că nu ar fi vrut să o distribuie în spectacolul de Ziua Națională a Franței.

„În România, în 32 de ani, am avut 4 sau 5 concerte cu onorarii și 8-10 concerte sau apariții în concerte de caritate, niciun spectacol de operă cu excepția examenului de licență a Universității de Muzică București, care a avut loc la Cluj în 1990… Nu am ajuns niciodată să semnez un contract cu ONB sau cu o altă instituție culturală din România”, mai scrie Angela Gheorghiu.

În 2018, primarul de atunci al Capitalei, Gabriela Firea, a acuzat-o pe Angela Gheorghiu că ar fi condiționat acceptarea titlului de cetățean de onoare de intervenția primarului pe lângă ANAF pentru ștergerea unor datorii, dar Firea spunea că „nu a dat curs acestei solicitări, neavând calitatea legală de a soluţiona astfel de probleme”, amintește G4Media.

Angela Gheorghiu scrisese, pe Facebook, că a refuzat cheia și titlul de cetățean de onoare oferite de primarul Gabriela Firea, în două ocazii în 2017: „Am simtit atunci ca munca si notorietatea mea vor fi instrumentalizate de către dumneavoastră și de aceea am refuzat”. Gheorghiu a adăugat că nu are datorii la stat, ci, din contră, are bani de încasat de la statul român.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Singura, unica si cea mai adevărată diva pe care a avut-o România vreodată.
    Angela Gheorghiu este DIVA la superlativ.
    Bineînțeles că România nu are nicio legătură cu lucrul asta.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Cancan-uri de pe facebook adunate.
    P.S. Stau sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat cu media si cu cei care lucreaza in media daca nu ar fi existat FB. Ce ar fi scris?!
    • Like 1


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult