Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Spitalul românesc: un zid părăsit/ și neisprăvit

Zid Balș

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Discuțiile recente despre sistemul de sănătate din România îmi aduc aminte, din ce în ce mai mult, de balada meșterului Manole. Responsabilii perindați prin funcția de ministru al Sănătății preiau „Un zid părăsit/ Și neisprăvit” de la înaintași și tocmesc, fiecare după cinstea și competența lui, „nouă meșteri mari” și câte un Manole care să clădească un sistem de sănătate cum nu a mai fost până acum. Dacă se construiește, nu se construiește stabil. Iar o soluție miraculoasă, venită noapte în vis, întârzie să apară.

În 2015, la Colectiv, am crezut că acest ciclu vicios a fost rupt. Că, odată pentru totdeauna, vom începe să construim cu cap, temeinic, pe termen lung, cu participarea cetățenilor și fără speranțe deșarte în soluții magice. Cum? Se poate așa ceva? Eu cred că se poate.

Putem începe fiecare în parte să înțelegem cum (nu) merge sistemul. Un sistem din care, vrem, nu vrem, toți cei care locuiesc în România fac parte. Înțelegem noi, fiecare în parte, cât plătim în fiecare lună pentru sistem? Înțelegem noi câți bani se strâng de către casele de asigurări, de stat și private, pentru a face ca sistemul să funcționeze? Înțelegem noi ce se poate cumpăra cu acești bani? Ne cunoaștem noi drepturile de asigurați? Ni se pare că putem asigura suficiente servicii din contribuțiile către sănătate? Dacă da, avem acele servicii de sănătate pe măsura contribuțiilor? Dacă nu, atunci ce e de făcut? Trebuie crescute contribuțiile? Trebuie reduse serviciile? Trebuie administrați banii mai bine? Trebuie să schimbăm accentul sistemului dinspre tratament spre prevenție, de exemplu? Sau ar trebui plătiți producătorii de medicamente și aparatură medicală altfel? Ar trebui să ne pregătim altfel medicii și asistenții medicali? Sau ar trebui pur și simplu plătiți mai bine?

Până acum, această discuție aplicată a fost ratată. Astăzi însă avem o nouă șansă. Un guvern relativ nou, votat și pe fondul nemulțumirilor din ultimii 5 ani, primește o uriașă posibilitate de a marca încă de la începutul mandatului. Este nevoie de mult? Pentru început nu. Trebuie scoase de la naftalină proiectele predecesorilor, dacă ele există, trebuie revăzut capitolul de sănătate din actualul program de guvernare și, pe baza lor, trebuie începută dezbaterea publică a soluțiilor. Dezbatere din care nu trebuie să lipsească cetățenii în calitatea lor de asigurați, casele de asigurare, publice și private, medicii, personalul medical, clinicile publice și private, instituțiile de producție, învățământ și cercetare din domeniu și autoritățile locale și centrale. Cu moderație, logică și bunăvoință putem regândi și reorganiza acest sistem. Iar dacă pornim primele proiecte deja în 2021 putem spune că suntem pe drumul cel bun.

În cele din urmă, poate că nu mai este nevoie de Ana lui Manole care să ne salveze prin sacrificiul ei. Poate că soluția problemelor noastre suntem tot noi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

Mihai Eminescu - portret

Cum ar comenta oare Eminescu această confiscare politicianistă a zilei sale, ce ar avea oare de spus despre includerea lui în agenda populismului pe care îl detesta și care îl asociază azi, în 2026, cu legionarismul și antisemitismul criminale, sancționate de bunul-simț, de „minima moralia”, nu doar de lege?

Citește mai mult