Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Spitalul românesc: un zid părăsit/ și neisprăvit

Zid Balș

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Discuțiile recente despre sistemul de sănătate din România îmi aduc aminte, din ce în ce mai mult, de balada meșterului Manole. Responsabilii perindați prin funcția de ministru al Sănătății preiau „Un zid părăsit/ Și neisprăvit” de la înaintași și tocmesc, fiecare după cinstea și competența lui, „nouă meșteri mari” și câte un Manole care să clădească un sistem de sănătate cum nu a mai fost până acum. Dacă se construiește, nu se construiește stabil. Iar o soluție miraculoasă, venită noapte în vis, întârzie să apară.

În 2015, la Colectiv, am crezut că acest ciclu vicios a fost rupt. Că, odată pentru totdeauna, vom începe să construim cu cap, temeinic, pe termen lung, cu participarea cetățenilor și fără speranțe deșarte în soluții magice. Cum? Se poate așa ceva? Eu cred că se poate.

Putem începe fiecare în parte să înțelegem cum (nu) merge sistemul. Un sistem din care, vrem, nu vrem, toți cei care locuiesc în România fac parte. Înțelegem noi, fiecare în parte, cât plătim în fiecare lună pentru sistem? Înțelegem noi câți bani se strâng de către casele de asigurări, de stat și private, pentru a face ca sistemul să funcționeze? Înțelegem noi ce se poate cumpăra cu acești bani? Ne cunoaștem noi drepturile de asigurați? Ni se pare că putem asigura suficiente servicii din contribuțiile către sănătate? Dacă da, avem acele servicii de sănătate pe măsura contribuțiilor? Dacă nu, atunci ce e de făcut? Trebuie crescute contribuțiile? Trebuie reduse serviciile? Trebuie administrați banii mai bine? Trebuie să schimbăm accentul sistemului dinspre tratament spre prevenție, de exemplu? Sau ar trebui plătiți producătorii de medicamente și aparatură medicală altfel? Ar trebui să ne pregătim altfel medicii și asistenții medicali? Sau ar trebui pur și simplu plătiți mai bine?

Până acum, această discuție aplicată a fost ratată. Astăzi însă avem o nouă șansă. Un guvern relativ nou, votat și pe fondul nemulțumirilor din ultimii 5 ani, primește o uriașă posibilitate de a marca încă de la începutul mandatului. Este nevoie de mult? Pentru început nu. Trebuie scoase de la naftalină proiectele predecesorilor, dacă ele există, trebuie revăzut capitolul de sănătate din actualul program de guvernare și, pe baza lor, trebuie începută dezbaterea publică a soluțiilor. Dezbatere din care nu trebuie să lipsească cetățenii în calitatea lor de asigurați, casele de asigurare, publice și private, medicii, personalul medical, clinicile publice și private, instituțiile de producție, învățământ și cercetare din domeniu și autoritățile locale și centrale. Cu moderație, logică și bunăvoință putem regândi și reorganiza acest sistem. Iar dacă pornim primele proiecte deja în 2021 putem spune că suntem pe drumul cel bun.

În cele din urmă, poate că nu mai este nevoie de Ana lui Manole care să ne salveze prin sacrificiul ei. Poate că soluția problemelor noastre suntem tot noi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult