Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Statele Unite îl „dezarmează” energetic pe Putin: acord istoric pentru decuplarea Europei de gazul rusesc

Joe Biden - Acord SUA-UE

Foto: Profimedia

Am intrat în cea de-a 30-a zi a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Mai jos relatez [la rece] câteva dintre lucrurile care s-au întâmplat peste noapte. Totodată, vă recomand să începeți acest sfârșit de săptămână cu live text-ul pe care îl ținem pe Digi24.ro de când a început invazia rusă), unde găsiți informațiipe larg verificate, foto și video care au legătură cu cele mai noi evenimente.

- SUA și UE au anunțat vineri un acord major privind livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL), în încercarea de a reduce dependența Europei de energia rusă. Acordul ar prevede ca SUA să furnizeze UE cel puțin 15 miliarde de metri cubi suplimentari de GNL până la sfârșitul anului, în parteneriat cu alte națiuni, scrie BBC News.

- Într-o declarație comună publicată joi seara, președintele american Joe Biden și liderii europeni au dat asigurări că sunt „uniți” atunci când este vorba despre condamnarea și contracararea acțiunilor „nejustificate și neprovocate” ale Rusiei împotriva Ucrainei. În comunicat se spune că liderii „au discutat” despre cooperarea dintre UE și SUA pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, dar și pentru a accelera tranziția către energia curată. 

De asemenea, ei au stabilit că este importantă consolidarea securității și apărării transatlantice, inclusiv prin intermediul unei cooperări solide între NATO și UE. Cele două părți vor, totodată, să preîntâmpine probleme precum securitatea alimentară și ajutorul umanitar, acordând sprijin țărilor vecine Ucrainei, care primesc refugiați. Nu în ultimul rând, Joe Biden și liderii europeni au stabilit ca Statele Unite și Uniunea Europeană să sprijine activitatea experților în „documentarea crimelor de război care adună dovezi pe teren în Ucraina”.

- Tot joi seară, Joe Biden a atras atenţia că unele crize alimentare în urma invaziei ruse în Ucraina şi sancţiunilor impuse Moscovei vor fi „reale”, subliniind că Ucraina şi Rusia sunt „grânarii” Europei şi au o pondere importantă pe piaţa mondială, cele două ţări însumând circa 30% din exporturile mondiale de grâu. „Preţul sancţiunilor nu afectează doar Rusia. Afectează multe alte state, inclusiv ţările europene şi de asemenea ţara noastră (SUA)”, a mai declarat Biden.

Ursula von der Leyen: Rusia nu va mai putea folosi energia pentru a șantaja Europa

- La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a enunţat o iniţiativă de securitate alimentară propusă în cadrul UE şi menită să reducă riscul unor crize de alimente în urma războiului din Ucraina. „Situaţia va crea o criză alimentară, situaţii umanitare extrem de serioase în mai multe ţări şi cu siguranţă că în unele ţări vor exista consecinţe politice masive”, a declarat Macron la o conferinţă de presă la Bruxelles. Preşedintele Franţei a anunţat că la summitul G7 care a avut s-a discutat despre solidaritate în ceea ce priveşte gestionarea milioanelor de refugiaţi din Ucraina, despre solidaritate în domeniul energiei, dar şi despre solidaritate alimentară.

- De altfel, președintele Macron a adus o hartă la ședința liderilor NATO de joi pentru a arăta cât de mult se implică trupele sale în susținerea securității aliaților și a explicat cum aceștia pot conta pe Franța pentru solidaritate. Emmanuel Macron a mai spus joi, la Bruxelles, că Renault a făcut „o alegere coerentă” hotărând să-și suspende activitățile în Rusia din cauza războiului din Ucraina. Președintele francez a reamintit că „a cerut în mod explicit ca toate companiile franceze care operează în sectoarele sancționate, cu partenerii sancționați să respecte ceea ce decide Franța”. Dar, în fața „presiunilor” și „riscurilor reputaționale”, „poziția mea este să las companiile să decidă singure”, a adăugat el.

- Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că Rusia nu va mai putea folosi energia pentru a șantaja Europa și că petrolul și gazele rusești nu vor fi plătite în ruble, așa cum a cerut Moscova, relatează BBC News.

- Tot joi seară, Joe Biden a atras atenţia că unele crize alimentare în urma invaziei ruse în Ucraina şi sancţiunilor impuse Moscovei vor fi „reale”, subliniind că Ucraina şi Rusia sunt „grânarii” Europei şi au o pondere importantă pe piaţa mondială, cele două ţări însumând circa 30% din exporturile mondiale de grâu. „Preţul sancţiunilor nu afectează doar Rusia. Afectează multe alte state, inclusiv ţările europene şi de asemenea ţara noastră (SUA)”, a mai declarat Biden.

- La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a enunţat o iniţiativă de securitate alimentară propusă în cadrul UE şi menită să reducă riscul unor crize de alimente în urma războiului din Ucraina. „Situaţia va crea o criză alimentară, situaţii umanitare extrem de serioase în mai multe ţări şi cu siguranţă că în unele ţări vor exista consecinţe politice masive”, a declarat Macron la o conferinţă de presă la Bruxelles. Preşedintele Franţei a anunţat că la summitul G7 care a avut s-a discutat despre solidaritate în ceea ce priveşte gestionarea milioanelor de refugiaţi din Ucraina, despre solidaritate în domeniul energiei, dar şi despre solidaritate alimentară.

- De altfel, președintele Macron a adus o hartă la ședința liderilor NATO de joi pentru a arăta cât de mult se implică trupele sale în susținerea securității aliaților și a explicat cum aceștia pot conta pe Franța pentru solidaritate. Emmanuel Macron a mai spus joi, la Bruxelles, că Renault a făcut „o alegere coerentă” hotărând să-și suspende activitățile în Rusia din cauza războiului din Ucraina. Președintele francez a reamintit că „a cerut în mod explicit ca toate companiile franceze care operează în sectoarele sancționate, cu partenerii sancționați să respecte ceea ce decide Franța”. Dar, în fața „presiunilor” și „riscurilor reputaționale”, „poziția mea este să las companiile să decidă singure”, a adăugat el.

- Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că Rusia nu va mai putea folosi energia pentru a șantaja Europa și că petrolul și gazele rusești nu vor fi plătite în ruble, așa cum a cerut Moscova, relatează BBC News.

- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit membrilor Consiliului European pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, dar a spus că „a fost puţin cam târziu". În discursul său adresat Consiliului European şi postat pe Facebook joi noapte, Zelenski a afirmat că, dacă sancţiunile erau preventive, exista o şansă ca Rusia să nu pornească războiul.

Armata ucraineană este o armată „de tip NATO”

- Joe Biden a mai declarat joi că el crede că Rusia ar trebui exclusă din grupul G20 al celor mai mari economii din lume și că subiectul a fost abordat în timpul întâlnirilor sale de joi cu liderii aliați la Bruxelles. Liderul de la Casa Albă a mai spus că dacă țări precum Indonezia și alții nu sunt de acord cu înlăturarea Rusiei, atunci, din această perspectivă, Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la întâlniri.

- Joe Biden a mai spus că Vladimir Putin a vrut să dezbine NATO „încă de la început” deoarece prefera să confrunte 30 de țări separate decât unite. Însă, autocratul lider de la Kremlin s-a izbit de faptul că Alianța Nord-Atlantică nu a fost niciodată mai unită decât este acum, după cum a sugerat președintele american.

- Ucraina nu este singură în lupta ei împotriva invadatorilor ruși, a spus, joi, prim-ministrul Regatului Unit, Boris Johnson, conform CNN. Johnson a mai a spus și că Marea Britanie nu va sta să privească în timp ce Putin „își varsă furia pe Ucraina”, referindu-se la noi ajutoare în bani și armament pe care guvernul britanic intenționează să le trimită Ucrainei.

- Armata ucraineană este o armată „de tip NATO”, a declarat joi și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. El a calificat războiul pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei drept unul „criminal și totalmente anacronic”.

Klaus Iohannis: România nu se va confrunta cu o penurie de alimente ca urmare a războiului din Ucraina

- După ce s-a încheiat Consiliul European, Klaus Iohannis a ieșit joi seară la declarații. Președintele României a spus că stoparea imediată a importurilor de gaze și petrol din Rusia către Uniunea Europeană va avea un efect și asupra statelor care depind de aceste surse de energie. În acest sens, șeful statului a spus că „nu este realist să impunem sancțiuni pe această zonă”, fiind nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a întrerupe gradual importurile.

- Totodată, Klaus Iohannis a precizat că România nu se va confrunta cu o penurie de alimente ca urmare a războiului din Ucraina, pentru că avem o situație bună în agricultură. Pe de altă parte, e posibil ca din cauza sancțiunilor impuse Rusiei să existe creșteri ale prețului alimentelor, a transmit liderul de la Palatul Cotroceni.

- Președintele Iohannis a mai declarat joi seară că în cadrul NATO și al Consiliului a subliniat că Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice trebuie să fie puternic, deoarece o apărare puternică „este singura garanţie pentru noi, pentru întreaga Europă” în fața agresorului - Rusia. De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat că până la sfârșitul anului autoritățile române vor prezenta un plan în care vor arăta cum vor fi investiți cel mai bine banii suplimentari ce revin apărării, după ce în CSAT s-a luat decizia, asumată de politicieni, de a crește cheltuielile de la 2 la sută din PIB la 2,5 la sută. Șeful statului nu a exclus nici posibilitatea suplimentării militarilor activi din armata României, precizând că întărirea flancului estic la Marea Neagră trebuie să continue dincolo de staționarea permanentă a unuigrup de luptă al NATO.

- Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus joi că Ucraina şi Rusia se înţeleg asupra problemelor tehnice la convorbirile de pace, dar că părţile rămân în dezacord în privinţa unor chestiuni teritoriale precum Crimeea, relatează Reuters. Într-o discuţie cu jurnaliştii de după summitul NATO, Erdogan a spus că rezoluţiile adoptate de Alianţă nu ar trebui percepute ca o ameninţare pentru Rusia sau oricare altă ţară terţă, ci ca măsuri de descurajare.

Încotro se îndreaptă acest război? CNN prezintă cinci aspecte ce ar trebui urmărite în următoarele săptămâni

-A trecut o lună de când trupele rusești au invadat Ucraina și, în ciuda unor victorii rapide obținute la început, avansul lor în unele orașe-cheie, inclusiv în capitala Kiev, a încetinit. Deși este tot mai clar că asaltul Rusiei asupra Ucrainei nu a decurs conform planului, Moscova continuă să își folosească puterea aeriană pentru a distruge orașe și a-i lua pe civili drept ținte, ca să determine Ucraina să se supună. Așadar, încotro se îndreaptă acest război? CNN prezintă cinci aspecte ce ar trebui urmărite în următoarele săptămâni.

1. Rusia și-ar putea intensifica campania de bombardamente. Adică, cu cât Rusia primește mai multe lovituri la sol, cu atât este mai probabil să-și intensifice campania de bombardamente aeriene și să folosească arme cu care să riște cât mai puțin viața soldaților săi.

2. În timp ce pare că se concentrează asupra Kievului, Rusia ar putea să-i încercuiască pe luptătorii ucraineni în estul țării. Zone precum Donețk și Lugansk, care alcătuiesc regiunea Donbas, au fost controlate de separatiștii susținuți de Rusia din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și, deși ambițiile Rusiei se pot extinde dincolo de Donbas, este probabil ca acesta să fie încă punctul central, spun experții.

3. Vorbe multe despre discuții de pace. Unul dintre scenarii spune că războiul din Ucraina ar putea deveni un conflict prelungit. Dar este probabil ca Rusia să fi pierdut un număr semnificativ de soldați, arme și echipamente în acest război și, deși în trecut s-a implicat în conflicte de lungă durată, nu va dori să iasă din acesta cu armata sa total distrusă. Așadar, ar putea fi dispusă să ia în serios discuțiile de pace, spun analiștii.

4. Deportări masive ale ucrainenilor în Rusia. Rusia le-a spus locuitorilor din orașul Mariupol - aflat sub tirul neîncetat al bombardamentelor - că deschid „coridoare umanitare” pentru a permite civililor să fugă, dar zeci de mii dintre ei au fost transportați, de fapt, în Rusia, fără voia lor, susțin oficialii ucraineni.

5. Alte milioane de ucraineni ar putea fugi din țară, lăsând o națiune fărâmițată. Soarta războiului este una, dar soarta Ucrainei este alta. La fel cum puterea aeriană rusă a lăsat unele dintre orașele și localitățile siriene îngropate în moloz, părți din Ucraina încep să arate la fel. Deja, peste 3,5 milioane de ucraineni au părăsit țara. Cei mai mulți sunt femei și copii, ceea ce înseamnă că familiile sunt destrămate. Războiul a declanșat cea mai mare mișcare de refugiați pe care Europa a văzut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Numărul acestora crește cu aproximativ 100.000 de persoane pe zi. Dacă includem și numărul de persoane strămutate în interiorul țării, 10 milioane de ucraineni și-au părăsit acum casele. Este aproape un sfert din populația țării. Iar ceea ce arată războaiele din trecut este că, de multe ori, refugiații nu se mai întorc niciodată în țările lor de origine. De multe ori, nu prea mai au unde să se întoarcă. Alteori, amenințarea unui nou război este suficientă pentru a-i ține departe.

Stoltenberg: Situația din Ucraina este „extrem de imprevizibilă”. NATO se confruntă cu o nouă realitate

- Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg crede că este puțin probabil să existe un război în toată regula între Rusia și alianță, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina continuă, relatează CNN. Stoltenberg a spus pentru CNN că unitatea țărilor NATO reduce probabilitatea unui război la scară largă. Cu toate acestea, el a spus că situația din Ucraina este „extrem de imprevizibilă” și că NATO se confruntă cu o nouă realitate și trebuie să fie pregătită pentru o cursă lungă.

- Una din cele mai interesante declarații la finalul zilei de joi a venit de la un oficial de la Pentagon: „Cred că Rusia va ieși din Ucraina mai slabă decât a intrat. Mai slabă din punct de vedere militar, mai slabă din punct de vedere economic, mai slabă din punct de vedere politic și geopolitic și mai izolată. Rusia nu poate reprezenta o provocare pe termen lung Statelor Unite, spre deosebire de China”, a spus Colin Kahl, subsecretar de stat în cadrul U.S. Defence.

- De altfel, un alt oficial de rang înalt de la Pentagon a spus vineri dimineață că Rusia a rămas fără muniție ghidată de precizie și că probabil se va baza pe bombe neghidate și pe artilerie. Subsecretarul pentru politici de apărare Colin Kahl a afirmat și că nu crede că Putin dorește să aibă un conflict deschis cu NATO.

- Ucraina și-a refăcut lista extinsă de necesități în materie de asistență militară și a transmis Washingtonului că ar avea nevoie de sute de rachete antiaeriene și rachete antitanc în plus față de cele solicitate anterior, potrivit unui document citat de CNN. Lista transmisă congresmenilor americani pare să reflecte o nevoie tot mai mare de rachete antiaeriene Stinger și de rachete antitanc Javelin de producție americană, Ucraina afirmând că are nevoie urgentă de 500 de bucăți din fiecare, zilnic.

- Rusia a anunţat că deschide vineri un coridor umanitar pentru 67 de nave internaţionale care erau blocate în porturile ucrainene. Şeful Centrului de control al apărării naţionale din Rusia, Mihail Mizinţev, a declarat într-un comunicat că aceste nave provin din 15 ţări şi nu pot părăsi în siguranţă porturile Nikolaev, Cernomorsk, Ociakov, Odesa şi Iujne. Lungimea coridorului umanitar este de 148 de kilometri spre sud-vest, iar lăţimea este de 5,5 kilometri, a explicat el.

- Alexander Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului, a avertizat că desfășurarea unei forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea declanșa Al Treilea Război Mondial, relatează The Guardian. Lukașenko, care a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru a trimite trupe în Ucraina, a mai declarat joi că „situația este foarte gravă și foarte tensionată”.

Ucraina: Moscova că a luat cu forța sute de mii de civili din orașele ucrainene distruse în Rusia, unde unii ar putea fi folosiți ca „ostatici

- Guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, a declarat joi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. „În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu. Vrea să încercuiască litoralul de la graniţa cu Republica Moldova şi să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze cu adevărat doar atunci când îşi asigură o poziţie de forţă”, a afirmat Borrell într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE.

- Orice utilizare de către Rusia a armelor chimice sau biologice în Ucraina „ar fi o încălcare a tuturor regulilor, a tuturor acordurilor și a tuturor convențiilor existente”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, după reuniunea extraordinară a G7 la Bruxelles. „Putem spune doar atât: Nu o faceți!”, a declarat Scholz. El a recunoscut că energia a fost lăsată în afara sancțiunilor occidentale impuse Rusiei ca răspuns la invazia acesteia în Ucraina, dar a spus că acest lucru a fost intenționat. A fost o „decizie foarte conștientă” a blocului de a exclude importurile de petrol, gaze și cărbune din pachetul de sancțiuni. Blocul lucrează la sancțiuni suplimentare, a declarat Scholz. Pentru a diminua dependența Germaniei de energia rusă, țara va începe în acest an construcția a două terminale de gaz natural lichefiat pentru a primi gaze naturale, a declarat Scholz.

- Ucraina a acuzat Moscova că a luat cu forța sute de mii de civili din orașele ucrainene distruse în Rusia, unde unii ar putea fi folosiți ca „ostatici” pentru a face presiuni asupra Kievului să se predea, relatează Associated Press, citată de The Guardian. Liudmila Denisova, avocatul poporului din Ucraina, a spus că 402.000 de persoane, inclusiv 84.000 de copii, au fost luate împotriva voinței lor. Kremlinul a dat cifre aproape identice, dar a spus că este vorba de oameni care au dorit să se evacueze în Rusia.

- Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat la summitul NATO și spune că decizia de a continua sprijinul pentru Kiev arată că alianța dorește ca războiul să continue, se arată într-o declarație citată de agențiile de presă ruse Ria și Interfax. Occidentul „culege o recoltă groaznică” în urma deciziei sale de a înarma Ucraina, susținând că aceasta a încurajat guvernul ucrainean să folosească forța împotriva teritoriilor separatiste susținute de ruși din estul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Aceasta a mai spus că decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice confirmă astfel poziţia antirusă. În plus, Zaharova a mai acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. „Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate”, a continuat Maria Zaharova, care a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o „şedinţă pentru propria sa spălare pe creier”.

- Uniunea Europeană încearcă să înghețe averile oligarhilor și oficialilorruși de rang înalt în urma invaziei Rusiei în Ucraina, dar la câteva săptămâni de la instituirea sancțiunilor, lucrurile se mișcă cu greutate, arată o analiză Reuters.

- Este o „prostie” să credem că sancțiunile occidentale împotriva întreprinderilor rusești ar putea avea vreun efect asupra guvernului de la Moscova, a declarat vineri fostul președinte rus și adjunct al șefului consiliului de securitate Dmitri Medvedev. Sancțiunile nu vor face decât să consolideze societatea rusă și nu vor provoca nemulțumirea populației față de autorități, a declarat Medvedev într-un interviu pentru agenția de presă rusă RIA.

- Imaginile cu orașul-port Mariupol distrus de bombardamentele rusești amintește de Alep, orașul din Siria transformat în ruine în urmă cu 5 ani. Nu e o coincidență. Potrivit oficialilor militari ucraineni, în spatele acestor atrocități se află același om, generalul-colonel Mihail Mizințev. Acesta este cunoscut acum ca „măcelarul din Mariupol”, scrie presa britanică.

- Președintele american Joe Biden vizitează vineri orașul Rzeszow, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina distrusă de război, într-o vizită în Polonia, a doua etapă a călătoriei sale în Europa, a anunțat joi Casa Albă.

- Statul major al forțelor armate al Ucrainei a publicat cel mai recent raport operativ: Încercarea Rusiei de a încercui orașul Kiev nu a reușit. Nici tentativa de a bloca Chernihiv. „Rusia va încerca să reia operațiunile ofensive în Brovary și Boryspil pentru a bloca capitala Ucrainei dinspre est”, se arată în raport. Eforturile de capturare a orașelor Popasna, Rubijne și Mariupol sunt „fără succes”, conchide raportul.

- În cea mai recentă analiză a situație din teren privind razboiul din Ucraina, Institutul pentru studiul războiului din Washington (ISW) evidențiază faptul că armata rusă a ajuns în centrul orașului Mariupol, iar armata ucraineană continuă ofensive limitate la Nord-Vest de Kiev, pentru slăbirea presiunii asupra orașului. De asemenea, ucrainenii au respins atacuri rusești limitate care au venit spre capitala ucraineană dinspre nord-est și au blocat ofensiva rusă din jurul orașului Harkov.

- Analiștii militari ai ISW notează că la Vest de Kiev, ucrainenii controlează acum circa 50 de kilometri de la suburbia Brovari și acțiunea lor pare a continua pentru păstrarea comunicației cu orașul Chernihiv, încercuit de ruși dinspre nord, vest și est.

- Statul Major ucrainean, citat de ISW, a raportat joi seară că artileria ucraineană a provocat pierderi grele unui grup de tancuri într-o locație nespecificată din regiunea Harkov. În plus, orășelul Izium, situat la Sud-Est de Harkov, este disputat, rușii anunțând de mai multe ori că l-au cucerit, în timp ce ucrainenii au revenit de fiecare dată în contraatac. Izium este important pentru avansarea rușilor spre Dnipro sau pentru o încercuire a forțelor ucrainene din Donbas.

- Conform analizei ISW, în Lugansk și Donețk rușii susțin că au continuat avansul, dar ucrainenii spun că au respins atacurile acestora. Totodată, lovitura dată de ucraineni la Berdeansk, oraș-port aflat la vest de Mariupol și unde o navă de desant a fost scufundată, iar o alta a fost cel puțin incendiată, arată faptul că forțele ucrainene au capacitatea de a lovi și în interiorul zonelor ocupate de ruși. Potrivit ISW, atacul ucrainean s-a făcut fie cu drone TB2, fie cu rachete balistice Tochka fie printr-o acțiune de sabotaj a forțelor speciale.

- Potrivit experților ISW, guvernul și armata ucraineană au declarat că Moscova consideră, pentru prima dată de la începutul invaziei, că războiul a intrat într-o a doua fază, cea de conflict „prelungit”. Șeful cabinetului lui Zelenski, Mihailo Podolyak, a spus că Rusia caută să transforme războiul într-o fază parțial „prelungită" din cauza pierderilor mari de personal și de echipament și a lipsei de progrese semnificative în orice direcție. Podolyak a afirmat că Kremlinul își schimbă tactica și trece în defensivă pentru a reduce pierderile rusești „la un nivel acceptabil din punct de vedere propagandistic”.

- De asemenea, ISW mai spune, citând Statul Major General ucrainean, că liderii militari ruși încep să realizeze că forțele și mijloacele disponibile nu sunt suficiente pentru a menține teritoriile ocupate temporar în Ucraina și desfășoară operațiuni defensive. Pe scurt, Kremlinul are ca prioritate acum restabilirea capacităților de luptă în unitățile aeropurtate, se arată în analiza ISW.

- În evaluarea zilnică a războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării a transmis vineri dimineață că forțele ucrainene vor continua probabil să încerce să împingă forțele ruse înapoi de-a lungul axei de nord-vest de la Kiev către aerodromul Gostomel. Totodată, britanicii spun că contraatacurile ucrainene și retragerea forțelor spre liniile de aprovizionare au permis Ucrainei să ocupe din nou orașele și poziții defensive de până la 35 de kilometri est de Kiev. În plus, ministerul britanic al Apărării notează că în sudul Ucrainei, forțele ruse încearcă încă să ocolească Nikolaev, în timp ce caută să conducă o ofensivă spre vest, către Odesa, progresul lor fiind încetinit de problemele logistice și de rezistența ucraineană.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca "Rusia va ieși din Ucraina mai slabă decât a intrat. Mai slabă din punct de vedere militar și nu poate reprezenta o provocare pe termen lung Statelor Unite, spre deosebire de China”, după cum a spus Colin Kahl, subsecretar de stat în cadrul U.S. Defence, cum se explica creșterea bugetului apărării la 2.5%, iar pentru cultură, educație, sănătate, cercetare nu se găsesc niciodată bani ??
    • Like 0
  • Alte surse de informare?
    Doar media "oficiala"?
    Analize specialisti? sau doar promisiuni si afirmatii de politicieni...
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult