Am trecut la ora de vară. Putem privi această schimbare ca pe o șansă să ne punem câteva întrebări

sursa foto: Profimedia

Am fost în Ecuador și am stat acolo trei luni. Există un obiectiv turistic unde poți „vizita” ecuatorul și poți să stai cu piciorul de-o parte și de alta a acestei linii imaginare — ești, practic, cu câte un picior în fiecare emisferă: unul în nord și unul în sud. Pare că, iată, în sfârșit ești într-un echilibru perfect.

În Ecuador, zilele și nopțile sunt egale tot timpul anului. Soarele e disciplinat: răsare la șase, apune la șase. Nu e leneș niciodată, nu e mai harnic niciodată. De aceea există multă stabilitate și multă predictibilitate.

O stabilitate la care poate tânjim și noi, mai ales în aceste două zile din an, când ni se dă viața peste cap cu câte o oră întreagă. Timpul sare ba înainte, ba înapoi și, pe meleagurile noastre, pare că nu se poate hotărî. Simțim asta. Ne supărăm.

Totodată, e aici o oportunitate, pentru că echilibrul perfect, dorit, al vieții nu există. În Ecuador erau flori înflorite tot anul, dar părea că cineva a apăsat pauză pe filmul vieții, că viața a „înghețat” într-un cadru care nu se mai schimbă. Părea că ești captiv în Matrix.

Capacitatea noastră de a ne adapta și de a trece prin sezoane ne face, de fapt, să ne bucurăm mai mult de viață, pentru că nu există niciun „ecuator” al vieții noastre, așa cum există unul al planetei, și niciodată nu apucăm să fim într-un echilibru perfect, iar timpul nostru personal trece inevitabil prin sezoanele vieții.

De aceea, dincolo de a bombăni, putem să ne uităm la această oră în plus sau în minus ca la o șansă, care ne dă ocazia să ne dăm seama unde am încremenit, unde am înghețat în ritmul nostru personal de viață.

Și unde confortul, dragul de el, a devenit o capcană care ne ține în loc și ne oprește să ne mișcăm, să schimbăm ceva în viață.

Schimbarea are nevoie de cicluri, de sezoane, de începuturi și de sfârșituri, așa că, odată cu noua oră, avem șansa câtorva zile în care nu vom mai fi „pe pilot automat”.

Și te poți întreba atunci: ce poți face cu această nouă oră? Ce vezi când viața ta se schimbă din ritmul ei și din cadența ei obișnuită? Ce oportunitate nouă apare în aceste perioade în care devenim mai conștienți de viața care, altfel, curge parcă de la sine?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp